Când o simplă acțiune DNA golește sistemul de Sănătate: Județe întregi cu o singură normă de medic pe afecțiuni fatale

Statistică șocantă luni, 30 mai 2016: Sănătatea românească e pe cale să piardă, într-o singură zi, 20% din medicii oncologi. DNA a anunțat începerea urmăririi penale pentru 77 de medici oncologi pentru luare de mită

Situația e stranie, pentru că nu înseamnă neapărat că suspecții sunt mulți : ci că sistemul medical românesc a rămas cu atât de puțini medici pe anumite boli – încât la diabetologie și oncologie există județe întregi care se descurcă cu o normă sau chiar cu jumătate de normă de medic la mii sau chiar zeci de mii de blonavi cronici.

Câteva hărți, mai jos : bolnavii și medicii lor – câți au mai rămas.

***

În baza de date a European Health for All (HFA-DB), România figurează cu 248 de medici (din sistemul public și privat), față de media UE de 346,7 medici la 100.000 locuitori.

Situația nu ar fi îngrijorătoare, dacă deficitul nu ar afecta specialități pe care se constată o creștere alarmantă a numărului de cazuri noi diagnosticate.

Așa cum este cazul oncologiei sau diabetologiei, domenii pentru care în unele județe nu există niciun specialist, potrivit datelor primite de cursdeguvernare.ro de la Colegiul Medicilor.

Pentru majoritatea populației, care nu-și permite nici măcar un consult la medicii din sistemul privat de sănătate, cu atât mai puțin analize complexe sau tratament, important este însă accesul la medicii din rețeaua publică.

Dacă ne raportăm la numărul acestora, în România există județe unde medicii disponibili, inclusiv cei de familie, sunt cu mult sub 100 la 100.000 de locuitori.

În 2014, potrivit datelor INS, existau 40.658 de medici în sistemul de stat și 14.271 în rețeaua privată.

În Dâmbovița, județ relativ sărac și cu peste 500.000 de locuitori, numărul medicilor din sistemul public de sănătate era în 2014 de numai 321. În total, la stat și privat existau aproape 600 de medici, ceea ce plasa județul cu mult sub jumătatea mediei din Uniunea Europeană.

În Ilfov se înregistrează cel mai mic procent de medici, dar locuitorii din județ se tratează în București, așa încât cifrele din statistici sunt explicabile și nu afectează starea de sănătate a populației de acolo.

Deficit cronic de oncologi și diabetologi

Fostul ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu estima anul trecut deficitul din sistemul de sănătate la aproximativ 40.000 de cadre sanitare (medici și asistenți etc.)

Grav este că în ultimii ani s-a extins criza pe anumite specialități – diabetologie și oncologie, de exemplu, și s-a ajuns ca unele județe să nu mai aibă nici măcar cine să le prescrie tratamentul uzual acestor pacienți.

Rodica Tănăsescu (foto), președintele Societății Naționale de Medicină a Familiei (SNMF), a explicat pentru cursdeguvernare.ro: “De nenumărate ori, medicul de familie se trezește cu pacientul că vine cu o scrisoare medicală de la oncolog sau de la diabetolog, în care scrie ce medicamente să-i dai.

Noi nu avem însă voie să le dăm rețeta, deși există scrisoarea specialistului, pentru că nu ne lasă Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Să-l trimiți înapoi la oncolog sau diabetolog nu ai unde, că el este plecat în concediu.

Dacă îi dai rețetă, Casa îți impută valoarea ei. Și, dacă ai ghinionul să dai cinci rețete din astea pe lună, aduci bani de acasă”, spune Rodica Tănăsescu.

În 2012, în România erau 456 medici oncologi, din care 377 erau în sistemul public. În ceea ce privește diabetologii, în același an funcționau 626, din care 426 în sistemul public.

La începutul acestui an, Colegiul Medicilor din România consemna 569 de medici diabetologi și doar 374 de medici oncologi (care aveau oncologia medicală ca primă specializare).

În același an, 2014, existau 918.886 de diabet zaharet, iar în evidența cabinetelor de oncologie erau înregistrați 445.646 pacienți.

În Argeş, Teleorman, Prahova, Ialomiţa, Giurgiu şi Călăraşi, se consemnează cea mai mare prevalenţă a diabetului, 13,39% din populație.

Cu toate acestea, la Călărași există un singur diabetolog, iar în Giurgiu, Ialomița și Teleorman – câte doi.

Facem precizarea că hărțile au fost realizate cu date provenind de la Ministerul de Sănătate (numărul bolnavilor de oncologie și de diabet zaharat aflat în evidența medicilor, la finalul anului 2014) și de la Colegiul Medicilor (numărul celor cu prima specializare oncologie medicală și respectiv numărul diabetologilor, la începutul anului acesta; evidența este însă în continuă dinamică).

Județul fără endocrinolog. “La diabet și oncologie ajută foarte mult asistentele”

În tot județul Mehedinți sunt doi oncologi – unul este în spitalul județean, iar celălalt lucrează la o clinică și mai are o un sfert de normă pe hematologie altă specialitate deficitară), în spital.

“Noi ne-am format o echipă de asistente competitive cărora le-aș da sută la sută salariu, mărire, pentru că sunt foarte bine pregătite. Și, practic, ne ajută foarte mult. La diabet și oncologie foarte mult ne ajută”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro Alis Mihaela Bica, medic diabetolog.

La onocologi, ar mai trebui cel puțin cinci specialiști pentru a face față celor peste 400 de pacienți înregistrați.

Endocrinologi sunt patru, însă numai în privat, niciunul la stat, iar doi dintre ei vin din Timișoara. Locuitorii, deși contribuie la sistemul public de sănătate, sunt obligați să se adreseze acestora și să le plătească serviciile medicale prestate.

 Vaslui – un singur oncolog cu normă întreagă

În județul Vaslui există doi medici oncologi – unul în Bârlad (în sistemul public) și unul la Vaslui (a fost și el în sistemul de stat, dar a trecut în privat).

Cel din Vaslui are doar o jumătate de normă și se ocupă exclusiv de eliberarea rețetelor.

Oncologul de la Spitalul Județean Vaslui a demisionat în ianuarie pentru a merge în privat, astfel încât instituția a rămas fără specialist.

Situația nu s-a rezolvat până acum, deși s-a apelat la ajutorul Ministerului Sănătății, astfel încât cei 4.000 de pacienți incluși într-o schemă de tratament merg la Institutul Regional de Oncologie din Iași.

La Covasna – „jumătate” de oncolog

La Covasna, medicul șef de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate aexplicat pentru cursdeguvernare.ro: „Nici nu știu cum să vă spun… că avem jumătate de oncolog?”

Pe hartă, județul figurează cu un oncolog, însă este vorba de un medic de la stat care are jumătate de normă și a cărui primă specialitate nu este oncologia.

De asemenea, la diabetologi, unul este la stat, ceilalți doi sunt în privat.

Situația este gravă și în ceea ce-i privește pe medicii de urgență și anesteziști, două specializări foate căutate în străinătate.

Plecările în străinătate

Potrivit Ministerului Sănătăţii, în 2015 au fost eliberate certificate de conformitate pentru aproape 4.000 de medici, farmacişti şi dentişti, precum şi pentru aproximativ de 3.500 de asistenţi.

Certificatele sunt necesare celor care doresc să lucreze în străinătate, dar nu toți cei care le solicită ajung să și plece – din cele aproximativ 36. 000 de certificate de recunoaştere a studiilor pentru medici  eliberate între 2007 și 2015, 4.000 nici măcar nu au fost ridicate de la minister.

Situația centralizată de Colegiul Medicilor arată însă că, în opt ani după intrarea României în UE, peste 14.000 de români au fost înregistrați în evidențele asociațiilor profesionale din celelalte state membre.

Mita, detaliul ignorat care ar putea agrava brusc deficitul

DNA a anunțat luni urmărirea penală a 77 de medici oncologi care au acceptat în 2012 invitația de a participa împreună cu membri ai familiei, pe banii unei firme furnizoarela un congres din Bangalore, India.

Dacă vor fi condamnați pentru luare de mită sau dacă li se suspendă dreptul de practică înseamnă ca peste 20% din medicii oncologi să dispară brusc din sistem.