Alarmă (detaliată) pentru cei lucizi: 4,8% – cea mai mare creștere din Europa – NU se bazează pe ceva palpabil: Industria a adus 0,4%, construcţiile 0,1%, iar agricultura nimic

de Marin Pana | 7.3.2017 .

Institutul Național de Statistică a confirmat rezultatul de creștere economică pe anul trecut la nivelul de 4,8%, în prima varianta provizorie dată publicităţii după estimarea iniţială cu rol de semnal.
(Reamintim că vor urma după aproximativ o lună varianta provizorie 2 şi după un an varianta semidefinitivă iar datele vor rămâne ”bătute în cuie” de-abia după doi ani, în forma definitivă.)

Rezultatul ajustat sezonier pentru trimestrul patru a fost de 1,3% faţă de trimestrul anterior, valoare care pare a fi cea mai bună din ultimii trei ani.

Dacă ne uităm, însă, la avansul din perioada iulie-septembrie, care a fost cu mult mai mic decât în 2014 şi 2015 ( sub o treime), se poate observa că efectul de bază favorabil a amplificat performanţa din ultimul sfert al anului trecut ( vezi tabelul).

Pe seria brută, se poate vedea o evoluţie în ultimul trimestru din 2016 foarte aproapiată de media anuală.

Vârful de +6% consemnat în trimestrul al doilea faţă de acelaşi trimestru al anului precedent a rămas izolat, dar ar fi de remarcat dependenţa între performanţa în creştere de la an la an pe acest segment de timp şi valoarea finală consemnată la final de an.

Faţă de anul de referinţă 2008, PIB-ul României a avansat cu ceva mai mult de 10% şi a revenit cu ceva mai mult de un procent peste nivelul maxim atins în 2008. Practic, de-abia la şase ani de la declanşarea crizei economice am recuperat căderea şi de-abia de trei ani ne înscriem înapoi pe o traiectorie de creştere.

Cu doar 10,5% pe parcursul a opt ani, ar trebui să fim mult mai prudenţi în materie de creştere a veniturilor reale ale populaţiei. Mai ales că deja am acumulat şase ani de creştere iar ciclurile de creştere şi descreştere a economiei sunt o realitate implacabilă în capitalism. Practic, odată acordate beneficii substanţiale pe baza unei prezumtive creşteri viitoare ele nu mai pot fi retrase iar bugetul nu va suporta deficitele create fără ajustări de curs de schimb (vezi reaşezarea de la 3,33 lei/euro în 2007 la 3,68 lei/euro în 2008 şi 4,23 lei/euro în 2009)

În cifre absolute, PIB pe 2016 a fost de 759.227,6 milioane lei, valoare cevamare decât cea de 758.500 milioane lei luată ca referință pe parcursul anului de către Ministerul Finanțelor și utilizată la calcul deficitelor bugetului de stat și bugetului general consolidat. De remarcat adâncirea diferenţelor de rezultat pe trimestre, mai vizibilă prin ponderi.

Trimestrul unu s-a situat semnificativ sub cota de 20% din rezultatul final, în timp ce trimestrul patru a urcat spre 30%. Ceea ce ne sugerează, din nou, prudenţă pentru 2017 atunci când vom afla primele rezultate ale PIB trimestrial, mai puţin importante pentru rezultatul final scontat şi esenţial pentru sustenabilitatea majorărilor de salarii şi pensii deja anunţate.

Economia gogoașă: Industria și agricultura – pe ultimele locuri la creștere

Din perspectiva contribuțiilor la creșterea PIB, ”partea leului” a revenit comerţului – cu 1,8%, urmat de sectorul de informaţii şi comunicaţii (+0,7%), activităţile de servicii suport (+0,6%) şi impozitele nete pe produs (+0,5%).

Industria figurează de-abia pe locul cinci, construcţiile de-abia au adus o zecime de procent iar agricultura a ieşit pe zero.

Această dispunere a sectoarelor economice ne spune că robusta creştere economică ce ne-a plasat în fruntea statelor din UE nu a fost articulată aproape pe nimic palpabil. Tocmai de aceea, se ridică semne de întrebare în privinţa sustenabilităţii ei în următorii ani şi, mai ales, a sensibilităţii faţă de factorii externi ce pot afecta economia.

Mai mult, a apărut pe tabloul categoriilor de utilizări la formarea şi creşterea PIB un semnal de avarie, discret dar foarte important. Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei a scăzut semnificativ pe trimestrul patru ( doar 56,6% din formarea PIB faţă de o medie anuală de 60,9%), iar influenţa ei pe rezultatul final a coborât la doar 2,4% faţă de 4,5% media anuală.

Raportat la rezultatul de creştere a PIB, rezultă că, de fapt, în ultimul sfert al anului, stimularea prin consum intern a creşterii economice s-a diminuat la doar 55% din total faţă de o medie de 93% pe întregul an ( adică aproape toată creşterea pe 2016 s-a bazat pe stimularea consumului intern, dar, atenţie, fără ca să vedem o cuplare pe industrie, construcţii şi agricultură)

Evoluția principalelor sectoare economice care contribuie la formarea PIB față de aceeași perioadă a anului anterior (indici de volum).

Se poate observa ( marcat cu roşu) care sunt sectoarele economice în care rezultatul pe trimestrul patru a fost mai slab în raport cu media anuală. Ceea ce nu prea e de bun augur pentru evoluţia în continuare pe anul 2017. Văzută în creştere doar de guvern ( care s-a apucat să distribuie un soi de dividende de bunăstare în baza ei) şi în descreştere de toate instituţiile internaţionale.

Singura îmbunătăţire notabilă apare la trendul din comerțul exterior, aflat în creştere pe partea de exporturi şi în scădere pe cea de importuri ca ritm consemnat pe trimestrul patru în raport cu media anuală.

Ceea ce ne indică şi soluţia pentru preluarea ponderii ca motor de creştere aproape exclusiv prin majorarea consumului intern de către cererea externă, mai ales în condiţiile unor evoluţii mai bune ale economiilor europene carene sunt principali parteneri comerciali.

Din păcate, formarea brută de capital fix s-a înrăutățit spre finalul anului şi a anulat performanţa rezonabilă din trimestrele anterioare, deşi avansul per total an al indicatorului formarea brută de capital fost mai bun în trimestrul patru.

Şi acesta ar fi un factor de natură a reașeza în jos a previziunile de creștere economică, inclusiv pentru 2017.

Una peste alta, datele prezentate de statistica oficială arată bine de departe, la o judecată sumară, dar au incluse multiple semne de alarmă în materie de calitate şi sustenabilitate a creşterii.

Mai ales la nivelurile aşteptate de avans al PIB chiar mai mare în 2017 decât în 2016, absolut critic pentru acordarea creşterilor de venituri promise şi aşteptate acum de categorii importante de populaţie.

Publicat la data de 7.3.2017 .

5 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    8.3.2017, 8:19 am

    Pe lîngă titlul articolului (de clarificat: „…lucizi…” ori „ ‘L-Ucizi ”, pentru că, în cazul unora se potriveşte), fraza-Chintesenţă a analizei poate fi: „…adică aproape toată creşterea pe 2016 s-a bazat pe stimularea consumului intern, dar, atenţie, fără ca să vedem o cuplare pe industrie, construcţii şi agricultură ”
    __________________________________________

    Dar, Atenţie! la Variaţia stocurilor (pe partea de utilizare a PIB; scuze pentru debutul abrupt, dar în continuarea ideii de „ frază-Chintesenţă a analizei”). Utilizînd fişierul INS:

    http://www.insse.ro/cms/files/statistici/pib%20trim/PIB_trimestrial_ESA_2010_tr4_1_2016.xls

    putem vedea că, în trimestrul IV 2016, acest indicator contribuie cu peste 15 mld. lei la formarea PIB, practic dublul (!) celei mai mari (utilizînd preţurile curente respective fiecărui an) valori precedente trimestriale (T IV 2013 = 8,6 mld. lei) din perioada 1995-2016 !! Spre comparaţie: T IV 2007 = minus (!) 14,5 mld. lei. Pe întregul an 2016, Variaţia stocurilor contribuie la formarea PIB cu 13,7 mld. lei, adică 1,8 % din PIB (cel mai mare procent din 1996 pînă astăzi; spre comparaţie: 2008 = minus 26 mld. lei cu o contribuţie de minus 5 % la formarea PIB). Aşa că, ceva-ceva cuplare în industrie, deşi întîrziată, tot o să vedem (cred eu)…
    ____________________________________________

    În rest: Agricultura s-a dus la sub 4 % din PIB, de la, de exemplu aprox. 18 % în 1995. An de vîrf: 2011 cu aprox. 9 mld. euro, faţă de cele sub 7 mld.E din ultimii doi ani.

    Construcţiile: să sperăm că măcar proiectele fazate, aprobate pe bandă rulantă în ultimul timp şi aflate în plină execuţie, o să aducă ceva mai „palpabil” în PIB.

    În rest, Serviciile avansează destul de bine, de la an la an….
    _____________________________________________

    Şi cum încă mai sunt fascinat de afirmaţia lui Tolosa (reprezentantul FMI pe RO şi BG de la acea dată), din vara-toamna lui 2015

    http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-20433496-fmi-trei-ani-economia-romaniei-poate-intrece-cehia-grecia-portugalia.htm

    cum că, în cîţiva ani vom depăşi, cu întreaga economie şi, desigur, nu per-capita, Cehia, Grecia şi Portugalia,
    precum şi de un articol cu titlu ratat al d-lui Marin din primăvara anului trecut, încerc un Tabel comparativ:

    miliarde euro:
    Stat/ An 2012 2013 2014 2015 2016
    CZE 161.434,3 157.741,6 156.660,0 166.964,1 174.452,2
    GRE 191.203,9 180.654,3 177.940,6 175.697,4 175.887,9
    POR 168.398,0 170.269,3 173.079,1 179.539,9 185.034,6
    ROM 133.511,4 144.253,5 150.357,5 159.963,7 169.077,9

    Sursa:

    http://ec.europa.eu/eurostat/web/national-accounts/data/database

    http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=nama_10_gdp&lang=en

  2. EU - 74 - RON
    8.3.2017, 8:50 am

    Şi pentru că tabelul cu date ajustate sezonier mi-a adus aminte de o, practic, Dispută de acum mai bine de doi ani (iată d-le Grosu că timpul trece şi Le scoate la iveală !):

    http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-despre-crestere-%e2%80%9d-ca-subtire-nu-se-prinde%e2%80%9d.html

    Redactorului-şef:

    TOTUŞI: N-ar cam fi timpul să vă cereţi SCUZE pentru o Bănuială(-i) (în fapt o Acuzaţie în toată regula) de Minciună, Înşelătorie şi Manipulare Total neîntemeiată(-e), aşa cum vă şi contra-propusesem într-un comentariu (cenzurat la acea dată; practic toate posturile mele la acel articol au fost banate, acţiune demnă de alte vremuri; ştiţi desigur deja, că obişnuiesc să salvez screen-urile cu comentariile în aşteptarea moderării) ?

    Pentru că, dacă ar fi fost cazul ca cineva să se plîngă de activitatea concretizată prin comunicate ale INS, acela, cred eu, ar fi trebuit să fie Ponta care timp de trei luni (fix cele dinaintea alegerilor: 15 august – 14 noiembrie 2014) a stat „cu ochii în tavan”(celebra foto) şi cu „ Recesiunea la tîmplă”…

    • Cristian Grosu
      8.3.2017, 10:51 am

      Stimate domnule Eu :
      Da, îmi fac mea culpa pentru că nu am anticipat 2 lucruri :

      1- n-am anticipat că vreunui decident îi va fi rușine și, mai ales, i se va face frică , de configurația unei astfel de creșteri – care ne împunge pe drumul Greciei. sau pur și simplu de configurația unei astfel de creșteri.
      Unui antreprenor care trăiește pe picioarele lui i s-ar face frică de rezultatele configurate astfel ale afacerii sale. Și-ar convoca șefii de departament și nu i-am mai scoate din ședință fără soluții de redresare. (Dvs. jubilați : vă va merge bine indiferent cât de perverse sunt cinfrele… – nu vă felicit pentru că eu detest din toată fijnța mea astfel de viziune asupra lucrurilor – și combat pe purtătorii acestui fel de viziune : imi reproșez, însă, că nu o combat cu destulă energie).

      2-n-am anticipat că delirul poate fi atât de total – chiar în cazul în care cei care ar trebui să știe ce fac știu ce se ascunde sub această poleială.

      încă 2 obs.
      a) m-am interesat la clegii de la it si cei care administrează zoaiele comentariilor de toate felurile (sunt sute pe zi, boală curată) : nimeni nu-și amintește să vă fi banat vreodată și nici nu se pune problema comentarorilor : problema e conținutul comentariilor, iar ce v-a fost administrat probabil că erau cine știe ce porcării lipsite de argumente.

      b) sunt înspăimântat de faptul că aveți putere de decizie – atâta cât vi s-a dat – și de faptul că nu veți plăti niciodată pentru maniera asta de-a vedea lucrurile : trei sferturi din oamenii cu care vin zilnic în contact au o percepție corectă – ei nu sunt plătiți de la bugetele publice și chiar răspund pentru fiecare eroare. asta mă înspăimântă și cred că o să ne facă ceva mai fermi.

      (hehe: e interesant când tăceți și când apăreți… . curajosilor!)
      CG

  3. Caliman Eugen - analist dezvoltare economica
    8.3.2017, 1:21 pm

    1.Cita vreme comertul si administratia detin 14 la suta ca pondere in PIB, cine si unde poate vedea crestere economica, cind aceea industriala, agricola si in constructii este aproape inexistenta?Ne furam singuri caciula, mai precis politicienii induc in eroare prostimea cu succesul economic (inexistent) al guvernarilor, in timp ce nivelul de trai scade continuu – prin raportatea economiei si preturilor la valutele straine.Ce crestere economica poate demonstra Romania prin majorarea in numai doi ani cu un leu a Dolarului si 40 de bani a Euro fata de leu?De la paritatea de acum 15 ani dolarul s-a dublat ca valoare, iar Euro a crescut cu o peste o treime!
    2.Cui trebuie sa-i ceara d-l C. Grosu scuze pentru prezentarea adevarului si aceastei situatii de continua decadere economica? Guvernantilor sau poporului roman, in numele acestora?

  4. Colea
    10.3.2017, 9:07 pm

    Nu doar agriculture, constructiile si industria sunt economie. Palpabil e irrelevant. Spune-le la aia din Elvetia, Luxemburg, London city samd, ca n-au de fapt economie, au doar iluzii. Ca-ti rad in nas de la volanul S500. Romania oricum a mult in urma in domeniul serviciilor, turismului, entertainment si asa mai departe. Asa ca nu vad motive de plans. Cresterea e crestere, iar daca nu e industrie ci knowledge based, cu atat mai bine.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat. Cu o...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente...Citeste mai departe »

Marin Pana

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5250 lei
4.1556 lei
5.3254 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română