marți

21 mai, 2024

7 septembrie, 2023

Economia zonei euro a avut în T2 2023 un avans vecin cu scăderea – Eurostat revizuind în jos datele semnal după ce performanța desastruoasă a exporturilor a impus o corecție negativă a nivelului de creștere globală pentru regiune.

Creșterea PIB a fost revizuită în jos la doar +0,1% în T2, față de anunțul anterior care arăta un +0,3% – o cifră care a surprins prin mărime când a fost publicată la sfârșitul lunii iulie, ca primă estimare semnal a Eurostat.

Comunicatul de joi al Eurostat va oferi factorilor de decizie ai Băncii Centrale Europene date mai concrete privind declinul economiei zonei euro, cu o săptămână înainte de a hotărî dacă se mai justifică o nouă majorare a ratei dobânzii de referință pentru a mai reduce inflația.


La ultima reuniune a BCE din iulie mai mulți guvernatori și-au manifestat îngrijorarea că regiunea euro s-ar putea confrunta cu stagflația (stagnare economică și inflație ridicată) – o perspectivă mai apropiată de realitate în perspectiva noilor date.

Pronosticul pentru restul anului este la fel de sumbru, indicii PMI arătând o scădere a activității sectorului privat iar sondajele indicând continuarea expansiunii anemeice a economiei regiuni, de doar 0,1% pentru al treilea trimestru. În plus, tot joi, biroul german de statistică a comunicat o nouă scădere a producției industriale a Germaniei în iulie.

Restul anului arată la fel de pesimist, datele PMI indicând o scădere a activității din sectorul privat și sondajele indicând o nouă expansiune anemică de doar 0,1% în trimestrul curent. Producția industrială a Germaniei a scăzut în iulie, a arătat un raport separat joi.

Datele statistice confirmă modul în care în care declinul cererii la nivel mondial, condus de China, afectează suficient de mult activitatea exportatorilor pentru a trage în jos întreaga economie a regiunii.


Atât Germania, cea mai mare economie, cât și Italia, a treia cea mai mare, suferă în prezent contracții ale producției industriale. Cea din urmă înregistrând și o scădere a PIB în trimestrul al doilea din acest an.

Prima și a treia economie a UE – Germania și Italia – cădere pe linie

Producția industrială a Germaniei este în cădere liberă. În iulie, a suferit o nouă contracție de 0,8% față de iunie, când scăzuse cu 1,4% comparativ cu mai. Este a treia scădere lunară consecutivă, iar producția industrială ajunge să scadă cu 2,1% în termeni anuali.

În prezent, producția în Germania se situează cu mai mult de 7% sub nivelul dinaintea declanșării pandemiei de Covid, cu trei ani în urmă. Activitatea în sectoarele energo-intensive s-a diminuat cu 0,6% în iulie și cu peste 11%, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Singura veste bună din datele statistice comunicate azi este avansul activității în construcții, cu 2,6%, de la -3,1% în iunie. Însă nu este sigur că aceasta înseamnă și o relansare a sectorului.

Macroindicatorii pentru iulie sugerează că riscul de recesiune este din nou ridicat după ce în trimestrul 2 reușise să ajungă pe zero după două trimestre de contracție.

Economia Italiei s-a contractat cu 0,4% în al doilea trimestru, față de cel anterior, cu sectorul industrial scăzând pentru a cincea lună consecutiv. În termenio anuali, PIB-ul  a crescut cu 0,4%, sub așteptări însă.

Defalcarea componentelor PIB arfată că investițiile și cheltuielile guvernamentale s-au contractat brusc în al doilea trimestru comparativ cu primul, în timp ce cheltuielile de consum au stagnat. Importurile și exporturile au scăzut atât cu 0,4%, ceea ce înseamnă că schimburile comerciale au contribuit zero la creșterea PIB.

Inversarea bruscă de trend a economiei Italiei vine după un început de an promițător, ceea ce oferea optimism pentru un rezultat anual bun.

Revizuirea în sens negativ a Eurostat, crește posibilitatea ca proiecția anterioară a BCE de creștere anuală de 0,9% pentru zona euro să fie modificată în scădere în noua prognoză care va fi comunicată de asemenea în 14 septembrie.

BCE a ridicat dobânda la un maxim istoric

Cele nouă creșteri consecutive a dobânzii efectuate de BCE începând de anul trecut au făcut, de asemenea, creditarea mai dificilă și mai scumpă. Chiar Banca centrală a aconstatat că cererea companiilor pentru noi împrumuturi în al doilea trimestru a ajuns la cel mai mic nivel din ultimele două decenii. Ceea ce nu este o surpriză, având în vedere că ratele dobânzilor de referință sunt la cel mai înalt nivel din 2000, în timp ce băncile percep cele mai mari costuri la împrumuturi companiilor și gospodăriilor din 2008 încoace.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: