Noiembrie 2020 – producția industrială în pierdere de viteză, influențată de sezonalitate

România a consemnat în luna noiembrie 2020 o scădere de 4,8% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). De reținut, însă, acest rezultat… Mai mult›
13.01.2021
Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult›
12.01.2021
McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult›
12.01.2021
România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult›
12.01.2021
Zona euro: Industria dă semne de revenire, dar managerii din servicii sunt pesimiști
de Alexandra Pele , 28.5.2020
Încrederea managerilor europeni a înregistrat o creștere în mai însă investitorii se așteptau la ceva mai mult optimism. Indicatorul de referință a urcat la 67,5, de la 64,9 cu o lună înainte. Pe de altă parte, companiile din sectorul serviciilor sunt mai pesimiste, ceea ce ”îngroapă speranța unei reveniri rapide”, notează economiștii ING Bank.
Economiile europene se redeschid treptat, pentru majoritatea statelor ”punctul culminant” al scăderii activității înregistrându-se la finalul lui aprilie. Având în vedere și reluarea producției industriale, investitorii se așteptau la o îmbunătățire a perspectivelor economice. Deși în industrie luna mai a adus o ușoară îmbunătățire (de la -32,5 la -27,5), încrederea managerilor din servicii s-a deteriorat (de la -38,6 în aprilie la -27,5 în mai).
”Acest lucru reflectă efectele persistente ale blocajelor și ale măsurilor de distanțare socială, care vor continua să apese asupra unor companii din servicii, cum ar fi restaurantele sau hotelurile. Mai mult, deoarece ESI (European Sentiment Indicator, n.r.) oferă companiilor din servicii și retail o pondere mai mică (35% din indicator) decât ponderea lor în PIB (de circa 75%), dacă producția din sectorul industrial continuă să crească mai repede decât cea din servicii în următoarele luni, ESI ar putea supraestima progresele economice generale”, notează și experții de la capital Economics.
Urmărind evoluțiile principalelor economii europene, în Franța s-a constatat o continuare a tendințe descrescătoare (restricțiile aplicându-se acolo și în mai), în vreme ce Olanda și Germania au consemnat îmbunătățiri peste medie. Austria, primul stat care a anunțat ridicarea restricțiilor și planul de relansare, a înregistrat o creștere a încrederii de la 61,9 la 68,8, ceea ce sugerea că economia se resimte în continuare în urma blocajelor.
Un motiv continuu de îngrijorare cu privire la redresare îl reprezintă perspectivele de angajare din lunile următoare. În timp ce întreprinderile din sectorul serviciilor devin tot mai optimiste în ceea ce privește cererea, crește pesimismul în ceea ce privește așteptările de angajare. În industrie, așteptările privind ocuparea forței de muncă au crescut puțin față de aprilie. ”Acest lucru indică faptul că creșterea șomajului va putea continua în lunile următoare, diminuând speranțele de recuperare rapidă”, notează economiștii băncii olandeze.
Pentru Banca Centrală Europeană, datele de astăzi indică faptul că sprijinul monetar continuu este important.
”Economia nu trece printr-o recuperare în formă de V, iar șomajul mai mare nu va face decât să prelungească faza de recuperare. În același timp, întreprinderile indică presiuni de preț foarte slabe în acest moment, ceea ce face scenariul unei deflații pe termen scurt respectiv a unor presiuni deflaționiste pe termen mediu foarte probabil”, adăugă ei.