Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Chestiunea

Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Documentul… Mai mult

03.12.2019

Interviu

Cum conduci și dezvolți un oraș ca Oradea: Interviu Ilie Bolojan. ”Asumă-ți măsurile de dezvoltare, nu pe cele populare”

Doar 2-3 idei din amplul interviu cu Ilie Bolojan, primarul minicipiului Oradea – un oraș în care, dacă ajungi, ai impresia că ești, deja în… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Zona crepusculară a salariilor la bugetari: cât de reîntregite sunt ”salariile reîntregite” și cât la sută s-a tăiat când s-a tăiat 25%. Pe categorii de personal

de Marin Pana 26.8.2015

victor ponta - rovana plumbLa mijlocul acestui an (iunie 2015), salariile din învățământ și sănătate erau aproximativ aceleași în expresie nominală ca și în octombrie 2008. Astfel, dascălii au primit în iunie 2015 cu 5% mai mulți bani decât înaintea crizei, iar cadrele sanitare au benficiat de șapte lei în plus la salariul mediu brut.

Între timp, inflația a fost de 25,8%, ceea ce înseamnă o scădere de circa 17% a puterii de cumpărare pentru profesori și de 21% pentru medici.

În același interval de timp, salariul mediu pe economie a înregistrat o creștere cu peste 10% a puterii de cumpărare. Ceea ce ar justifica, pentru punerea de acord cu media pe economie și revenirea la situația antecriză (nu neapărat dezirabilă), necesitatea unor majorări de salarii diferențiate, cam de 40% pentru medici, spre 30% pentru profesori și de 5% pentru funcționari, ca să furnizăm o referință și fără a face farmacie.

tabel 1

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Datele provin de la INS, din cercetările aprofundate efectuate pentru luna octombrie ( care au fost publicate numai pentru intervalul 2007 – 2012, dar fără valori ale acestui indicator pentru anul 2010), considerată ca lună reprezentativă pentru un an calendaristic, și din cel mai recent comunicat referitor la câștigul salarial mediu brut, valabil pentru luna iunie 2015.

Cui și cât de reîntregite sunt, de fapt, ”salariile reîntregite”

Dacă se calculează nivelul relativ la media națională, se poate observa o schimbare majoră a poziționării învățământului și sănătății, trecute de deasupra mediei pe economie, unde s-au situat în intervalul 2007 – 2009, semnificativ sub media pe economie, poziționare păstrată inclusiv în iunie 2015. Mai mult, câștigurile salariale din sănătate au ajuns să fie sub cele din învățământ, fenomen nemaiîntâlnit din 2007.

tabel 2

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

În schimb, funcționarii din administrația publică au reușit să-și păstreze nivelul de salarizare peste media națională, în pofida crizei economice, deși în octombrie 2008, cele trei categorii de bugetari au pornit de la niveluri foarte apropiate. Ei au ajuns în prezent la un nivel relativ clar mai mare decât cele existente în anii 2007 – 2008 (139%).

Cui și cât s-a tăiat, de fapt, când s-a tăiat 25%

În aparență, aceste evoluții sunt improbabile, dacă tăierea salarială de 25% a fost aplicată uniform la mijlocul lui 2010 și apoi s-au refăcut salariile de dinaintea acestei tăieri.

Există, însă, o explicație, care iese la iveală atunci când se analizează datele prezentate în tradiționala dar abandonata lucrare a INS privind salariul din luna octombrie a fiecărui an ( motiv pentru care ar trebui și reluată).

(Citiți și: ”Salariile profesorilor și medicilor, din perspectiva practicii europene”)

Să vedem cum arată, de fapt, salariile de bază ale bugetarilor, potrivit analizei aprofundate a INS, precum și salariile brute efectiv realizate, după adăugarea sporurilor și primelor. Acestea diferă mult de oficialul câștig salarial mediu brut, care include toate veniturile de natură salarială asimilate cu banii primiți de fapt pe baza contractului de muncă.

tabel 3

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

tabel4

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Important: Poate că INS va completa, totuși, pe linia punctată, pentru a putea decide asupra situației reale din sectorul bugetar și a majorărilor salariale aferente în cunoștință de cauză. Adică mai bazat pe cifre și nu pe impresii. De pildă, reducerea uniformă cu 25% a salariilor din sectorul bugetar se arată a fi fost mai degrabă de 12% în administrația publică, 22% în învățământ și 24% în sănătate. Respectiv , tăiere dublă în sănătate față de administrația publică.

Dacă facem raportul între salariul de încadrare și cel efectiv realizat (pe bază de includere sau nu a sporurilor și primelor în salariul de bază), avem și explicația și imaginea corectă a veniturilor, nu în baza salariului teoretic și nu în baza la fel de teoreticului câștig salarial mediu brut din fiecare sector.

În treacăt fie spus, acesta din urmă aproape coincidea în octombrie 2012 doar la funcționari cu salariul efectiv realizat și diferea cu vreo cinci procente de acesta în sănătate și învățământ.

tabel 5

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Se poate observa cum administrația publică și învățământul au pornit de la un raport similar și apropiat de 80% între salariul brut efectiv realizat și au urcat diferit, până spre aproape de 100% și, respectiv 95%.

Sănătatea a pornit de la doar ceva mai mult de 60% (vezi, de pildă, sporurile importante de venituri date de gărzi) și s-a dus numai până spre 85%, după care a revenit spre 80%.

Cum s-ar spune, alt specific de activitate, ”altă mâncare de pește”. Între timp s-or mai fi întâmplat multe cu aceste raporturi și cu evoluția salariilor brute efectiv realizate, pe fondul refacerii tăierilor salariale ( devine clar că nu trebuiau refăcute uniform ci potrivit cu efectul negativ real înregistrat) dar nu avem de unde să știm, dacă statistica nu mai prezintă datele în amănunt.

Important ar fi să nu luăm decizii după ureche și să avem posibilitatea de a urmări în timp nu doar valorile absolute ale veniturilor ci și cele relative. Asta deoarece, în lumina solicitărilor sindicale venite în avalanșă după anunțata majorare cu 25% a veniturilor din sănătate, aceste raporturi dintre salarii se arată a fi cel puțin la fel de importante.

De ce ? Păi scorul de baschet pe economie (ca să venim cu genul proxim premierului în funcție), viciat de diverse manevre de includere sau nu a diverselor sporuri și prestații suplimentare, de 119 – 120 dintre funcționari și medici din octombrie 2008, nu seamănă deloc cu cel de 139 – 87 din iunie 2015.

Și nu va semăna nici după majorarea de 25% a salariilor din sectorul sanitar din ultimul sfert al anului. Nici cel de la profesori.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.8.2015

10 comentarii

  1. casandra
    26.8.2015, 7:18 pm

    Veniturile salariale anuale brute ale salariaților bugetari, în anul 2008, sunt altele decât cele care ar rezulta din simpla înmulțire a cifrelor prezentate în articol cu numărul lunilor dintr-un an.
    În realitate, veniturile salariale anuale ale bugetarilor au început să fie diminuate încă din anul 2009. Raportat la veniturile salariale anuale brute ale anului 2008, toate categoriile de bugetari sunt încă mult sub acel reper cu veniturile și în termeni nominali, și în termenii puterii de cumpărare.
    Salariații sunt oameni și pentru ei contează veniturile salariale primite într-un an calendaristic. Dacă în mediul privat încă mai există bonurile de masă, primele de sărbători, etc., în domeniul bugetar nu există nimic din toate acestea. Nici orele suplimentare lucrate nu se mai plătesc integral, chiar dacă numărul real al angajaților a scăzut în multe instituții nepermis de mult și sarcinile de lucru sunt serios augmentate.
    Dacă comparăm veniturile salariale anuale ale salariaților din sectorul public cu cele din sectorul privat, vom observa că alta este situația – chiar și dacă luăm în calcul doar veniturile DECLARATE din sectorul privat – decât cele ”cântate” de mass-media și pseudo-politicieni în ultimii 12 ani.
    Este înfiorător de trist să observi că nimeni nu este suficient de onest, moral și intelectual, pentru a prezenta corect și integral situația veniturilor salariale ale cetățenilor români. Nimeni! Se prezintă doar cifre bine pomădate pentru a justifica decizii amorale și riscante pentru interesul public.
    În realitate, prin cvasi-dispariția fondurilor de premiere din sectorul public și dispariția celui de-al 13-lea salariu (practică salarială timp de multe decenii), veniturile salariale anuale ale bugetarilor sunt încă nominal sub nivelul anului 2008. Dacă adăugăm și inflația…
    Cum altfel credeți că s-a ajuns ca, dacă în anul 2008 cheltuiala salarială totală reprezenta 40% din PIB în România, acum să mai reprezinte doar 30% din PIB? O mare parte a acestei ”evoluții„ se poate pune în sarcina remunerării sectorului public. Adică, a acelui sector care nu practică nicicum plata la plic!. Vom ajunge să avem angajați în sectorul public, inclusiv în funcții publice importante și puternice, fie oameni corupți/coruptibili, fie oameni slab pregătiți. Un stat român numai bun să-l ”atace” toți câinii intereselor străine interesului românesc. Și degeaba sperăm ca DNA să amelioreze situația. Dintr-un prost, nici DNA nu face un deștept!.

    • Cristian Grosu
      27.8.2015, 9:01 am

      Articolul nu pune in discutie salarizarea bugetarilor – ci maniera de distribuire a acestor salarii si modul în care ele au fost refăcute după tăierile din 2010 (acum, când toată lumea cere – cere pur si simplu indiferent cum s-au făcut ”revenirile” din ultimii ani si cine si ce si cum a câștigat – din simplul considerent că politicienii se află sub presiunea alegerilor). si pune accentul tocmai pe necesitatea de-a evalua corect și cu logică creșterile – în funcție de modul în care vrei să construiești (dacă chiar vrei) fiecare sector în parte și către ce vrei să-l dirijezi – asta pe de o parte (partea aia care necesită mari subtilități din partea ”tehnocratilor” – cum ar fi să discearnă între salarii si venituri de natură salarială – ca să venim cu doar cel mai elementar exemplu).

      pe de altă parte – da, lipsesc date – mărturisesc că lipsesc tot mai multe date de la ins, se marșează mult prea mult pe provizoratul datelor – dacă e să ne luăm după ce se livrează te poti intreba in baza căror estimări își ia guvernul deciziile (”noroc” că nu se mai fac studii de impact), iar aceste date sunt concepute, uneori, nu neapărat cu bună credință.

  2. sindicat pmb
    27.8.2015, 8:44 am

    Salariile in administratia publica ar trebui defalcata in administratie publica centrala si administratia publica locala. asta fiindca in administratia publica locala salariile sunt mult sub salariile din invatamant si sanatate.

    • Stefan Ivan
      28.8.2015, 9:11 am

      As vrea sa complectez: “…in administratia publica locala salariile sunt cu enorm de mult sub salariile din invatamant si sanatate.”

      • Tudor fost bugetar
        28.8.2015, 10:41 am

        oare ce a-ti spune de „as vrea sa COMPLETEZ:…” in loc de compleCtez ? 🙂 Cred ca cei de la BNR stiu cum se scrie corect, dv. ce spuneti ?

    • Tudor fost bugetar
      28.8.2015, 9:21 am

      Nene daca esti de la sindicat, esti destul de putin pregatit. Sau chiar deloc. Daca esti de la sindicat ar fi trebuit sa observi MANIPULAREA ORDINARA care se practica mereu si mereu si mereu. Nu exista categoria ADMINISTRATIE la INS. Exista categoria ADMINISTRATIE, APARARE SI SIGURANTA NATIONALA. De asta iasa veniturile astea halucinante pentru administratie. PLUS de asta, salariatii AGENTIILOR GUVERNAMENTALE care sunt si ei cuprinsi in categoria ADMINISTRATIE, APARARE SI ORDINE PUBLICA au salarii de 3-4-5 ori mai mare decat cei din administratia locala de ex. Iti spune asta cineva care a trecut prin toate.

  3. Stefan Ivan
    28.8.2015, 9:09 am

    In cea ce priveste taierile de salarii “de 25%” la functionarii publici, in termani reali au fost de 47,8%, adica la un salar de circa 1400 lei net, functionarul public a ajuns la un salariu net de aprox. 770-780 lei, de acea aceasta masura de taiere a salarilor “cu 25%” a avut un impact catastrofal pentru romani. A doua masura devastatoare pentru romani au fost politicile BNR-ului si al sistemului institutilor financiare de creditare-depozitare care au crescut DAE in mod abuziv. Combinatia celor 2 masuri a avut un efect de cataclism pentru situatia economica a fiecarui roman, fiecarei familii din Romania, desigur, cu exceptia politicienilor corupti, a evazionistilor fiscali si a bancherilor. Practic si in fapt s-au taiat salarile si pensile ca sa aiba politicienii si bancherii, aflati in complicitate, ce fura, talharii si jefui. Deci, lasati aberatiile de genul “reducerea uniformă cu 25% a salariilor din sectorul bugetar se arată a fi fost mai degrabă de 12% în administrația publică, 22% în învățământ și 24% în sănătate. Respectiv , tăiere dublă în sănătate față de administrația publică.”

  4. john
    28.8.2015, 10:12 am

    de ce nu se ia in calcul faptul ca in administratia publica majoritari sunt cei cu studii superioare pe cand in sanatate nu….

  5. Mircea Ionescu
    28.8.2015, 11:43 am

    Marin Pana! Singura calitate a articolului tau este ca va incinta, la maximum, multe reactii si controverse.

    SIGUR VOI MAI REVENI!

    Deocamdata nu comentez decat atata.

    Pe vremea lui Ceausescu avem 2 sau 3 sau 4 pui de gaina pe cap de locuitor,…., dar mancam doar tacamuri !?!?!?

    Iar fata de ce a punctat Tudor (dar nu numai el) mai trebuie sa te uiti in STATISTICA cati au salariul minim in privat… DAR PRINTRE EI SUNT SI INGINERI, PROFESORI,… POATE SI DOCTORI

    Deocamdata atat pot spune Legile 330 si 284 NU S-AU APLICAT LA TOTI BUGETARII, IAR ASTA AR TREBUI SA FIE SUBIECTUL ZILEI INTRO MASS-MEDIA INDEPENDENTA !?!?!?

    NOUA LEGE A SALARIZARII ESTE EXACT VANZAREA BLANEI URSULUI DIN PADURE,….. EXACT CUM A VANDUT-O SI EMIL BOC IN 2010.

    In fata Parlametului Emil Boc a spus ca daca ar fi sa aplice LEGEA SALARIZARII (cu referire la 284) integral l-ar costa 54 miliarde de lei, dar in acel moment nu are decat 39 miliarde de lei.

    Iti dau o veste buna, ASTAZI, IN 2015, SUNT CELE 54 MILIARDE DE LEI (mai corect 53,5 – 53,7 miliarde lei) dar la 80% (as indraznii sa zic chiar 90%) dintre bugetari nu numai ca nu aparut 1 leu in plus la salariu, dar in 2010 timp de 6 luni le-au luat 25%, plus cele doua prime, de vacanta si anul nou, care erau in cuantum de 60-70% dintr-un salariu, deci 1,4-1,5 salarii, si in 2011 si 2012 au ramas taiate cu 12-13%.

    Iti dau si o veste rea, du-te si cauta ce salarii si-au tras cei de la INS, inainte de presedintele Romaniei, si prin ce lege, peste randul tuturor bugetarilor.

    Iti mai dau o veste rea, daca se aplicau Legea 330/2009 si Legea 284/2010 integral, de altfel asa a cerut FMI, BM si CE, astazi presedintele Romaniei avea salariul mai mare de 16.000 de lei …. si nu ar mai fi trebuit sa fie UMILIT, ca de altfel si ceilalti inalti demnitari, CU O LEGE SPECIALA. Apropo Curtea Constitutionala nu are nimic de spus. In fapt stim ce spune, PENTRU NOI NU SE APLICA TAIEREA DE 25%.

    Si iti mai dau a treia veste rea. ASTIA 54 MILIARDE DE LEI INSEAMNA PRODUCTIE SI SERVICII ROMANESTI CU PRECADERE DIN ZONA PRIVATA. Hai sa zicem ca 1 miliarde sunt concediile in strainatate

    Asa ca poate mai faci TU calculele odata,… lasa-i pe aia de la INS. Se pare ca iei nu au aflat inca de sanatatea si invatamantul private care contribuie la PIB in mod direct …. mai ales daca salariile ar fi reale in Romania, caci preturile sunt !?!?!?

    Spor la treaba!

Lăsați un comentariu


Europa

Compromis pe condițiile de muncă ale transportatorilor. Concesiile făcute de Vestul și Estul UE

Iulian Soare

Negociatorii Parlamentului European şi ai statelor membre au ajuns joi dimineaţa la un preacord pentru reformarea condiţiilor de lucru ale transportatorilor, subiect ce face obiectul… Mai mult

Stiri

Autonomia limitată a regiunilor separatiste din Ucraina a fost extinsă cu 1 an

Iulian Soare

Parlamentul de la Kiev a extins joi, cu un an, reglementarea ce conferă autonomie limitată regiunilor controlate de separatişti din estul ţării. “Statutul special” al… Mai mult

Stiri

Document / Consiliul fiscal consideră că și guvernul PNL supraestimează veniturile din TVA și accize

Razvan Diaconu

Consiliul fiscal consideră că starea bugetului public rămâne foarte încordată având în vedere puținătatea resurselor publice în raport cu presiuni mari pe buget și apreciază… Mai mult

Digital

Prim pas spre debirocratizare / Casa de Pensii, Agenția pentru Șomaj și cea pentru Plăți Sociale vor fi conectate la REVISAL

Mariana Bechir

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) şi Casa Naţională de Pensii vor fi conectate, de… Mai mult

Digital

Ioan Sărmaș, consilier PNL la Primăria Cluj Napoca, numit președinte al Agenției Agenda Digitală

Vladimir Ionescu

Ioan Sabin Sărmaș, consilier local la primăria Cluj Napoca, a fost numit, miercuri, în funcția de președinte al Agenției pentru Agenda Digitală a României (AADR),… Mai mult

Stiri

Israel se îndreaptă către organizarea unui al treilea scrutin general în decurs de 1 an

Vladimir Ionescu

Israelul va trece din nou prin alegeri parlamentare anticipate, al treilea în ultimele 12 luni, după ce nici liderul opoziţiei, Benny Gantz, nu a putut… Mai mult

Stiri

Lista amendamentelor acceptate de Guvern la pachetul de asumare a răspunderii. Pledoaria lui Ludovic Orban

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban a prezintat în fața Parlamentului cele trei proiecte de lege pentru care ăși asumă răspunderea, inclusiv cu modificările acceptate în şedinţa de… Mai mult