În timp ce populaţia Terrei creşte în cel mai accelerat ritm cunoscut până acum, numărul locuitorilor din România scade dramatic. Principalul motiv este prăbuşirea numărului de nou născuţi – România a ajuns la un număr anual de nou născuţi similar celui din perioada 1876-1886 , când populația totală a țării a fost între 4,4 şi 5,7 milioane persoane. 

În 1876 s-au născut 164.547 de copii, la 4,4 milioane de locuitori, în timp ce în 2015, la o populaţie de 19,870 milioane de persoane, numărul a fost de 187.372 de copii nou născuţi.  

Speranţa de viață la naştere a fost anul trecut cu peste 5 ani mai mare decât în anul 2000, dar numărul nașterilor a scăzut continuu după Revoluție, tendințe ce au făcut ca sporul natural să ajungă în 2015 la -3,3 la mia de locuitori, potrivit datelor prezentate de Institutul Național de Statistică luni, cu ocazia Zilei Mondiale a Populației.

Sursa: Arhiva INS

Acest ritm al scăderii naturale a populației, combinat cu tendința emigrării, arată că România ar putea avea în 2060 doar 14,3 milioane de locuitori, în varianta pozitivă.

În nicio variantă a estimărilor calculate de INS sau de ONU, populația României nu va crește.

În cea mai pesimistă dintre prognoze, populaţia acestei țări ar putea ajunge la 12,5 milioane de locuitori, înregistrând o diminuare de 7,4 milioane locuitori, față de momentul actual, conform INS.

Sursa: INS

Cea mai mare rată a sporului natural s-a înregistrat după faimosul decret prin care Nicolae Ceaușescu a interzis avorturile, în 1966.

2013 a fost primul an în care numărul de născuţi vii a coborât sub 180.000, un plafon cu mult sub cei 575.000 de copii născuți după decret. 2013 rămâne în istorie ca anul când s-a atins primul minim de după al Doilea Război Mondial.

Sursă date: INS

Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-17.700 persoane), iar cel mai mic spor negativ în regiunea Bucureşti-Ilfov (-2.900 persoane).

Sporuri negative semnificative s-au înregistrat şi în regiunile SudVest Oltenia (-12.700 persoane), Sud-Est (-11.700 persoane) şi Nord-Est (-10.400 persoane).

Demografia României în cifre   

• La 1 ianuarie 2015, populaţia rezidentă a României a fost de 19,870 milioane de locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 10,163 milioane persoane care reprezinta 51,1% din totalul populaţiei rezidente.
• Comparativ cu 1 ianuarie 2014, la 1 ianuarie 2015 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0-14 ani) cu 13,5 mii persoane, ponderea acesteia fiind constantă (15,5%) şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 16,5% la 17,0% (+78,9 mii persoane).
• Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 67,5% din total, în scădere cu 142,0 mii persoane faţă de începutul anului 2014.
• În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 25-29 ani, 45-49 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 30-44 ani şi 50-59 ani.
• În mediul urban locuiesc 10699,0 mii persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (53,8%).
• La 1 ianuarie 2015, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş- Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,1% în populaţia rezidentă a ţării.
• Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia urbană reprezentând 89,4% din populaţia totală a regiunii.
• Speranţa de viaţă la naştere, în anul 2015, a fost de 75,41 ani. Femeile au o durată medie a vieţii de 78,91 ani, cu aproape 7 ani mai mare decât speranţa de viaţă a bărbaţilor (71,96 ani).
• Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban (76,65 ani), a fost superioară celei din rural cu 2,78 ani (73,87 ani). Pentru ambele sexe valorile duratei medii a vieţii sunt mai mari în urban decât în rural, diferenţele fiind mai accentuate pentru populaţia masculină (3,20 ani), decât pentru cea feminină (1,77 ani).
• În anul 2015 sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de -75,7 mii persoane), valori negative ale sporului natural înregistrându-se în toate regiunile ţării.

În Uniunea Europeană, România era pe locul al doilea, în 2014, în ceea ce privește declinul demografic din UE, din punct de vedere al ratei declinului:

Sursa: Eurostat

Până în 2005, când au intrat în UE primele țări foste comuniste, Germania era statul membru cu cea mai gravă scădere și îmbătrânire a populației.

Populația lumii

• la 1 iulie 2015, populaţia lumii a fost de 7,3 miliarde locuitori
• pentru anul 2060 se prognozează că populaţia va fi de aproape 10 miliarde locuitori
• se estimează că populaţia Terrei va creşte anual cu 1,1%
• țara cu cea mai mare creştere a populaţiei, în anul 2014, a fost Oman, urmată de Liban, Niger, Kuwait şi Sudanul de Sud
• cel mai des întâlnit nume este Mohammed
• 6,5% din oamenii care au trăit pe Pământ sunt acum în viață, trăiesc în acest moment.
• Aproximativ 52% din populația Terrei are vârste sub 30 de ani.
• Numărul populației de pe Terra crește vertiginos. În 1999 existau șase miliarde de locuitori pe Terra, în timp ce în 1804 erau mai puțin de un miliard de pământeni. S-a ajuns la al doilea miliard în 1927, la trei miliarde în 1960 și la patru în 1974.
• China ( 1,38 de miliarde locuitori) și India (cu 1,33 de miliarde) au cele mai mari populații.
• În fiecare secundă, pe Pământ se nasc 4,2 persoane și mor alte 1,8 persoane.

Provocările cărora va trebui să le facă față Europa

În următoarele decenii, proporția populației europene în vârstă va crește rapid, grație, inovației și alocărilor tot mai mari pentru domeniul sănătății.

Aceasta este o realizare importantă, care comportă însă și o serie de provocări economice.

Impactul acestor tendințe demografice va fi semnificativ asupra:

• Sistemul public de pensii
• Sistemul de sănătate
• Educație, transferurile pentru șomaj