La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Zece decalaje sociale ale României faţă de media UE

de Marin Pana , 18.2.2018

Dincolo de eforturile de convergenţă cu Occidentul, concretizate subunitar dar în creştere spre pragul de 60% din medie, România are o serie de indicatori sociali supraunitari (concretizaţi în procentaje de peste, şi mai exact, mult peste 100% în materie de sărăcie şi condiţii sociale nefavorabile) la care batem pasul pe loc în materie de convergenţă.

Aici avem o problemă majoră, spre deosebire de mult mai mediatizatul PIB/locuitor. Care ar trebui să nu constituie un scop în sine ci doar un mijloc pentru îmbunătăţirea traiului. Astfel încât să se simtă o apropiere de media europeană în proporţii de masă, nu localizat geografic sau la categorii relativ restrânse de populaţie.

Eurostat a finalizat un raport sintetic al evoluţiilor pe zece coordonate de interes, după o metodologie armonizată, ceea ce ne permite să vedem cum am evoluat pe parcursul acestui deceniu în materie de convergenţă reală la nivelul societăţii.

Vă prezentăm, pe scurt, datele şi concluziile aferente.

1.Raportul între ponderea persoanelor sub risc de sărăcie sau excluziune socială din România şi media UE28 s-a păstrat relativ ridicat în pofida reducerii decalajelor de dezvoltare exprimate prin PIB/locuitor de la 51% din media Uniunii în 2010 până la 58% în 2016 şi chiar a revenit în 2016 la nivelul de +65% din 2014, anul revenirii din crize economică.

2.Greu de înţeles pentru o ţară aflată într-un lung ciclu de dezvoltare robustă, ponderea persoanelor sărace prin prisma veniturilor încasate, inclusiv după transferurile sociale, a fost în creştere permanentă şi s-a stabilizat undeva la +46% – 47% peste media europeană.

Ceea ce arată că economia a luat-o înaintea socialului pe calea convergenţei cu Occidentul.

3.Situaţia cea mai gravă, cea referitoare la privarea materială severă ca procentaj din total populaţie s-a mai îmbunăţit dar a rămas la un stupefiant nivel triplu faţă de media UE.

Mai mult, tendinţa de scădere s-a inversat în 2016 iar apropierea destul de anevoioasă de media UE a fost reversată înapoi la nivelul anului 2012.

4.Acolo unde stăteam mai bine decât practica europeană, şi anume la ponderea persoanelor trăind în gospodării cu intensitate scăzută a muncii, după o evoluţie relativ bună până în 2014, am găsit unde să ne „armonizăm” cu UE.

Astfel, în 2016 s-a atins cea mai mare pondere relativă a acestor persoane iar procesul va continua odată cu creşterea ajutoarelor sociale.

5.La ponderea persoanelor locuind în gospodării în care costurile cu casa reprezintă mai mult de 40% din venitul disponibil, după tentativa ratată din 2011 şi revenirea la valori mult mai mari faţă de media europeană în anul imediat următor, am început un proces lent de apropiere, fără a avansa însă semnificativ în raport cu situaţia din 2010.

6.În ceea ce priveşte raportarea unor situaţii în care accesul dificil la îngrijirea medicală a dus la nerezolvarea unor probleme de sănătate ( unde datele prelucrate se opresc la nivelul anului 2015), revenim la deja ( din nefericire) consacratul raport de 3 la 1 faţă de media UE. Cu observaţia că aici avem cea mai dramatică situaţie.

7.În materie de procentaj din total populaţie al persoanelor care nu-şi permit încălzirea adecvată a locuinţei, se părea că ne-am înscris pe o traiectorie reală de convergenţă dar acest trend a fost inversat ulterior şi ne-am întors în 2016 la nivelul realativ din 2011. Adică, pe fond de creştere robustă am performat la fel ca în perioada de criză.

8.La proporţia persoanelor care locuiesc în condiţii improprii ( gen acoperiş spart, pereţi sau fundaţii cu igrasie etc.) în sfârşit întâlnim un indicator la care s-a reuşit apropierea de media UE şi chiar o perfomanţă semnificativ mai bună, deşi exigenţele naţionale în materie ar putea putea fi discutate faţă de cele din alte state membre.

9.La ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării fără instalaţii sanitare de bază (baie, duş, toaletă cu apă curgătoare), în pofida unor progrese evidente, România nu a reuşit să reducă decalajul relativ.

De reţinut, suntem atât de departe de practica europeană, încât a trebuit să utilizăm în loc de procentaje numărul de ori, românii fiind în acastă situaţie total incompatibilă cu civilizaţia modernă cam de 15 ori mai des decât europenii cu care ar trebui să ne integrăm.

10.În ceea ce priveşte suprapopularea în materie de condiţii de locuit (unde standardul european impune anumite condiţii, precum o cameră de zi plus o cameră pentru fiecare cuplu de adulţi sau adult/adolescent singur), deşi am reuşit să coborâm sub pragul de 50% în 2014, am bătut pasul pe loc în materie de convergenţă din 2010 încoace, la un nivel triplu faţă de media europeană.

 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.2.2018

2 comentarii

  1. Klopo_Tare
    19.2.2018, 1:36 pm

    M-a bufnit râsul!
    Se cunoaște eficiența PCR-PSD în domeniul sărăcirii populației – din 2016 am dat înapoi la câțiva indicatori esențiali ai sărăciei. Sărăcia extremă, aliatul principal al PCR-FSN-PDSR-PSD!

  2. Stefan
    25.2.2018, 10:52 am

    Citesc date statistice pentru Romania insa nu stiu daca se refera la o populatie a Romaniei de 20 de milioane cea prezentata ca pe bune sau se refera la populatia reala de 16.500.000? Una este sa impartim PIBul la 20 si alta la 16,5…pe de alta parte lucrul cel mai grav este ca A CRESCUT DECALAJUL VENITURILOR DINTRE BOGATI SI SARACI.A 3-a componenta este faptul ca BUGETARII CU FUNCTII au devenit peste noapte miliardari..de exemplu Videanu care a plecat de la rosii vandute la piata cu kg…

Lăsați un comentariu


Mobile sticky

Oficial Ministerul Sănătății: Niciun caz de coronavirus confirmat în România

Vladimir Ionescu

Până în acest moment nu există nici un cetățean român pentru care să fi fost confirmată infectarea cu virusul Covid-19, a anunțat miercuri Nelu Tătaru,… Mai mult

Stiri

Rusia pregătește noi acțiuni ostile în Ucraina – analiză Euractiv

Victor Bratu

Exercițiile militare ruse din ce în ce mai grandioase în Marea Neagră, completate de o iminentă criză a apei potabile în Crimeea și de dezvoltarea… Mai mult

Stiri

Raport de țară, Comisia Europeană: Niciun progres privind cadrul fiscal, sustenabilitatea sistemului de pensii, transparența în companii de stat

Alexandra Pele

România a realizat progrese limitate în ceea ce privește recomandările specifice de țară, reiese din raportul de țară publicat miercuri de Comisia Europeană. Cadrul fiscal… Mai mult

Europa

Enel X, parteneriat cu CE și BEI pentru instalarea de stații de încărcare a mașinilor electrice în Italia, Spania și România

Vladimir Ionescu

Enel X, divizia de servicii energetice avansate a Grupului Enel, a contribuit la obținerea unei finanțări complete pentru proiectul AMBRA-Electrify Europe (AMBRA-E), care prevede instalarea… Mai mult

Stiri

Cercetător român din Țările de Jos: Gravitatea Covid-19 este similară celei a gripei sezoniere

Vladimir Ionescu

Mihai Netea (foto), cercetător și profesor de biologie experimentală la Universitatea Radboud din Nijmegen, Țările de Jos, a declarat într-un interviu acordat Hotnews că panica… Mai mult

Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult