Xi Jinping a primit un al treilea mandat – fără precedent în istoria Chinei – de președinte al Republicii Populare, devenind cel mai puternic lider al țării de generații.
Într-o ceremonie atent regizată la Beijing, Xi Jinping a depus jurământul ridicând pumnul drept și cu mâna stângă pe un exemplar, îmbrăcat în piele roșie, al constituției Chinei.
Ceremonia a fost transmisă în direct la televiziunea de stat, potrivit The Guardian, Xi Jinping jurând că va „construi o țară socialistă modernă prosperă, puternică, democratică, civilizată, armonioasă și mare”.
Numirea, de către parlamentul Chinei în funcția de președinte vine după ce lui Xi Jinping i s-a înmânat, în octombrie 2022, pentru încă cinci ani, funcția de șef al Partidului Comunist Chinez (PCC) și al armatei.
De la acel moment, Xi Jinping, în vârstă de 69 de ani, s-a confruntat cu provocări interne, inclusiv cu proteste în masă față de politica sa ”zero Covid”, abandonată anul acesta.
Schimbări politice și guvernamentale
Problemele interne au fost evitate la Congresul Național al Poporului (NPC) de săptămâna aceasta, un eveniment urmărit îndeaproape, care în următoarele două zile va numi pe aliatul lui Xi, Li Qiang, în funcția de premier, punându-l responsabil cu gestionarea celei de-a doua economii ca mărime din lume.
Legislatorii s-au concentrat în schimb pe o reînnoire radicală a ministerului științei și a capacităților tehnologice ale Beijing, în fața a ceea ce un deputat NPC a descris ca fiind încercări străine de „îngrădire și suprimare” a ascensiunii țării.
Organismul a adoptat vineri reforme ale instituțiilor guvernamentale. Acestea includ și formarea unui organism de reglementare financiară și a unui birou național de date.
Fostul vicepremier Han Zheng a fost ales vicepreședinte, iar Zhao Leji, fostul șef al comisiei de conducere anticorupție a partidului, președinte al Parlamentului. Ambii sunt membri ai celui mai înalt organism politic de luare a deciziilor din China, Comitetul permanent al Biroului Politic.
Beijing a dezvăluit, de asemenea, în timpul ședinței parlamentare, un obiectiv de creștere de „aproximativ 5%” – unul dintre cele mai scăzute din ultimele decenii – precum și o creștere modestă a cheltuielilor pentru apărare.
***
