vineri

19 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 iunie, 2016

parlamentUPDATE: ANI a reacționat după modificarea Statului senatorilor și deputaților, precizând că nu era nevoie de așa ceva, definiția conflictului de interese în Legea 161/2003 fiind suficient de clară și necondiționată de adoptarea altor reglementări subsecvente.

Prin propunerea legislativă adoptată astăzi se creează premisa conform căreia interdicția de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare operează doar de la data introducerii acestui articol, respectiv anul 2013 (Legea nr. 219)„, menșionează un comunicat transmis miercuri de ANI.

Pe rolul instanțelor se află în prezent, în diferite faze procesuale, 29 de cauze în care agenția a constatat încălcarea de către parlamentari a prevederilor legale referitoare la conflictul de interese ca urmare a angajării rudelor la cabinetele parlamentare.


De asemenea, în perioada 2011 — 2015, ANI a constatat în cazul deputaților și senatorilor 56 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă și 26 de cazuri de conflicte de interese de natură penală.

„În ceea ce privește conflictele de interese de natură administrativă, ANI a câștigat definitiv și irevocabil în 22 de cazuri și doar într-un singur caz instanța a anulat raportul de evaluare emis de Agenție, restul dosarelor fiind pe rol.

Referitor la conflictele de interese de natură penală, în 18 cazuri instanța a emis sentințe de condamnare la închisoare cu suspendarea pedepsei, în 3 cazuri amendă administrativă, iar în cinci cazuri dosarele se află pe rolul organelor de cercetare penală”, mai precizează comunicatul.

***


Știrea inițială:

Plenul reunit al celor două Camere a votat proiectul de lege prin care parlamentarii care şi-au angajat rudele înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese.

Potrivit Agenției Naționale de Integritate (ANI), în această situație s-ar afla aproape 150 de foști sau actuali senatori și deputați care și-au angajat rudele la cabinetul de parlamentar în perioada 2004 – 2012.

Proiectul a fost votat aproape în unanimitate: 306 de parlamentari au fost pentru, iar unul singur s-a abținut.

Legea pleacă spre promulgare, iar dacă nu va fi atacată la Curtea Constituțională va intra în vigoare.

În opinia specialiștilor, această lege va duce la dezincrimirea celor deja acuzați sau chiar condamnați pentru astfel de fapte.

ANI s-a opus acestei legi de modificare a statutului și a explicat intervenția este în totală contradicţie cu dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul Penal, prevederi ce reglementează conflictul de interese în materie administrativă şi penală.

Conflictul de interese, în Codul Penal:

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Modificarea operată în Statut

Modificarea Statutului deputaților și senatorilor introduce o nouă prevedere, care precizează că interdicțiile de la art. 38 alin 11 au intrat în vigoare şi produc efecte juridice începând de la data de 21 august 2013, iar actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de această dată ”nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea 96/2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea 219/2013 nu a existat nicio restricţie cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputaţii şi senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora”.

Proiectul a fost inițiat de trei deputați: Daniel Florea și Florin Iordache (președintele interimar al Camerei Deputaților) de la PSD, și Árpád-Francisc Marton, deputat UDMR.

Cei trei și-au motivat demersul explicând că în statutul lor nu exista o incriminarea a angajării membrilor familiei la cabinetele de circumscripție până în 2013, astfel că ANI nu ar fi trebuit să transmită parchetelor suspiciuni de conflict de interese în cazul parlamentarilor până la acea dată.

Arpad Marton este inițiator al mai multor proiecte care țintesc restrângerea activității ANI.

Parlamentari care și-au angajat rudele pe banii statului

Anul trecut, Parchetul General a cerut de la Parlament documente pentru 144 de parlamentari, de la toate partidele, care ar fi fost suspectați că și-au angajat membri ai familiei la cabinetele de aleși.

Într-un comunicat ulterior, ANI anunța că 14 actuali deputaţi, 17 foşti deputaţi şi un senator şi-au angajat rudele în birourile lor parlamentare, valoarea totală a contractelor încheiate cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese fiind de 1.062.798 de lei (aproximativ 240.000 de euro).

Au fost găsiţi în conflict de interese deputaţii Mihăiţă Calimente (PNL), Liviu-Bogdan Ciucă (ALDE), Gheorghe Firczak (Minorităţi), Iulian Iancu (PSD), Miron Ignat (Minorităţi), George Ionescu (PNL), Kelemen Atilla-Bela-Laszlo (UDMR), Ion Mocioalcă (PSD), Iuliu Nosa (PSD), Laurenţiu Nistor (PSD), Vasile Daniel Oajdea (PP-DD), Neculai Răţoi (PSD), Ion Stan (PSD) şi Mădălin Ştefan Voicu (PSD), precum şi senatorul Cătălin Croitoru (PSD).

În conflict de interese au fost, în timpul mandatelor de parlamentar, şi foştii deputaţi Aledin Amet (minoritati), Gheorghe Ana (PSD), Ştefan Vasile Beres (UDMR), William Gabriel Brânză (PDL), Viorel Vasile Buda (PNL), Sorin Gheorghe Buta (PDL), Petru Călian (PDL), Vasile Cărare (PDL), Radu Eugeniu Coclici (PSD), Relu Fenechiu (PNL), Gheorghe Gabor (PNL), Mircia Giurgiu (PSD), Pavel Horj (PNL), Doru Braşoan Leşe (PNL), Corneliu Olar (PDL), Sorin Ştefan Zamfirescu (PDL) şi Dan-Radu Zătreanu (PDL).În cazul foştilor deputaţi Viorel Cărare, Sorin Ştefan Zamfirescu şi Dan Radu Zătreanu şi a senatorului Cătălin Croitoru, ANI a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea verificării indiciilor privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese.

În cazul celorlalţi 28 de foşti sau actuali parlamentari a intervenit termenul de prescripţie de cinci ani pentru conflictul de interese de natură penală, explica însă ANI.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: