Rusia a renunţat luni la proiectul South Stream, în urma obiecţiilor Uniunii Europene, a spus Vladimir Putin, în urma unei întâlniri cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. Turcia va deveni astfel partenerul preferat al Moscovei pentru construirea unui gazoduct alternativ şi va beneficia de reduceri de preţ substanţiale.
Noua propunere de colaborare vizează o conductă sub nivelul mării până în Turcia, capabilă să transporte 63 de miliarde de metri cubi de gaz anual, o cantitate de gaz rusesc mai mare de patru ori decît cea achiziţionată în fiecare an de Turcia.
În plus, Rusia s-a oferit să combine această conductă cu un hub de gaz în extremitatea sud-estică a UE, la graniţa turco-greacă, de unde să aprovizioneze cu gaz statele sudice ale Europei. Tiotul, pentru a ocoli Ucraina, aşa cum intenţiona să facă şi prin construirea South Stream.
Informaţia a fost confirmată de preşedintele gazprom, Alexei Miller, care a spus că proiectul South Stream „este închis. Asta este”, a spus el, aflat tot în Ankara, unde l-a însoţit pe preşedintele Putin la întâlnirea cu omologul turc.
Vladimir Putin a dat vina pe UE
Preşedintele rus a argumentat renunţarea la proiect prin opoziţia Uniunii Europene. Vladimir Putin a acuzat UE că i-a interzis Bulgariei, puternic dependentă de gazul rusesc, dreptul suveran de a decide asupra construirii gazoductului.
Comisia Europeană a cerut autorităţilor de la Sofia încetarea lucrărilor la segmentul de gazoduct de pe teritoriul său, în urma suspiciunilor referitoare la atribuirea contractelor de construcţie. În plus, Bulgaria a suscitat îngrijorările Comisiei Europene şi atunci când a modificat legislaţia internă în aşa fel încât să fie posibilă construirea gazoductului pe teritoriul său.
Uniunea Europeană a spus, în repetate rânduri, că acordurile bilaterale încheiate de statele membre cu gazprom, pentru construirea South Stream, încalcă legislaţia europeană. Potrivit acesteia, aceeaşi companie nu poate deţine şi producţia de gaz şi reţeaua de transport.
„Având în vedere că, până acum, nu am primit permisiunea Bulgariei, cred că în condiţiile actuale Rusia nu poate continua realizarea acestui proiect”, a spus Vladimir Putin. „Dacă Europa nu vrea să se continue proiectul south Stream, nu se va continua. Ne vom concentra resursele energetice în altă direcţie”, a spus liderul rus.
Vladimir Putin a avertizat însă că asta va implica şi coturi pe care UE va trebui să le plătească. Consorţiul South Stream – care include companii franceze, germane, italiene – a cheltuit deja sute de milioane de dolari până acum, a argumentat acesta. Şi a îndemnat Bulgaria să ceară compensaţii de la UE.
„Dacă Bulgaria este împiedicată să se comporte ca un stat suveran, atunci lăsaţi-i cel puţin să ceară bani de la Comisia Europeană pentru sumele pierdute – veniturile directe la bugetul Bulgariei ar fi fost, doar din tranzitul de gaz, de cel puţin 400 de milioane de euro pe an”, a spus preşedintele Putin.
În ciuda opoziţiei CE la South Stream, atât Bulgaria şi, recent, Ungaria au adus modificări legislaţiei pentru a permite construirea gazoductului pe teritoriul lor. Pe de altă parte, recent Italia a anunţat că South Stream nu mai este o prioritate, dând semne că renunţă la acest proiect ea însăşi.
Rusia bate palma cu Turcia. Efectele asupra candidaturii la UE a Turciei
Preşedintele rus a anunţat că va acorda o reducere de 6% la importurile de gaz de anul viitor, iar anul acesta îi va livra cu 3 miliarde de metri cubi mai mult decât fuseseră prevăzuţi.
Alexei Miller a spus că Gazprom a semnat un memorandum de înţelegere cu compania turcă Botas pentru construirea unei conducte sub Marea Neagră spre Turcia. Însă planurile sunt în fază incipientă şi trebuie stabilite costurile, mecanismele financiare, termenii de îndeplinire.
Reprezentantul companiei ruse a mai precizat şi faptul că Turcia ceruse o reducere de 15% a preţului la gazul rusesc importat.
Adâncirea legăturii dintre Rusia şi Turcia suscită îngrijorare în UE şi SUA, cu atât mai mult cu cât Alexei Miller a spus că Turcia ar putea ajunge la un preţ pe gaz similar celui plătit de Germania.
O înfrângere a Rusei sau economii camuflate în mod inteligent
Mulţi au catalogat acest anunţ ca pe o recunoaştere a înfrângerii Rusiei, mai ales în contextul sancţiunilor impuse Moscovei de către UE şi SUA.
Din cauza sancţiunilor, Gazpromului i-a fost imposibil să facă împrumuturi pentru continuarea proiectului. Costurile au crescut cu aproape 50%, la 30 de miliarde de dolari, iar Moscova nu este acum în măsură să facă faţă acestora. Scăderea preţului petrolului, care reduce încasările la buget, precum şi anunţul ENI că s-ar retrage din proiect ar face ca întreaga povară financiară să îi revină Rusiei.
Faptul că dă vina pe Comisia Europeană este un mod inteligent de a camufla aceste probleme financiare.
