fbpx

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Chestiunea

Prognoza de primăvară: 5% creșterea PIB pentru 2021 – dar atenție la competitivitate și la salariile reale!

Prognoza de primăvară a revizuit semnificativ în sus estimarea privind Produsul Intern Brut pe anul 2021, potrivit datelor comunicate de Comisia Națională de Strategie și… Mai mult

29.04.2021

Vlad Boeriu / Acordul post-Brexit se lasă așteptat, deși perioada de tranziție expiră curând. Ce se schimbă din 2021?

de Vlad Boeriu , 2.11.2020

Retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE), deși pare tot mai aproape de finalizare, continuă să creeze confuzie cu privire la regulile după care se vor derula, după 1 ianuarie 2021, relațiile dintre cele două entități pe toate palierele, de la cele care afectează cetățenii țărilor implicate, la cele comerciale sau administrative.

Acordul post-Brexit dintre UE și Marea Britanie, care ar trebui să clarifice lucrurile, încă se negociază, în ciuda faptului că termenul limită este foarte aproape. Din acest considerent, cel puțin din punctul de vedere al relațiilor comerciale, este esențial ca toate societățile să se pregătească pentru schimbări profunde și să finalizeze toate măsurile administrative necesare înainte de 31 decembrie 2020.

Acordul de retragere a Marii Britanii din UE, convenit în urmă cu un an și intrat în vigoare la 1 februarie 2020, prevede o perioadă de tranziție, până la finalul acestui an, în care regulile comerciale și cele privind piața muncii rămân neschimbate. În acest timp, cele două părți s-au angajat să ajungă la un acord de parteneriat economic „amplu și echilibrat”, care să faciliteze comerțul și investițiile între părți după finalizarea perioadei de tranziție. În practică, însă, negocierile avansează lent și nu sunt lipsite de tensiuni.

În cea mai recentă întâlnire, care a avut loc la jumătatea lunii octombrie, reprezentanții celor două tabere au admis că textul acordului privind viitoarele relații trebuie să fie gata în timp util, având în vedere procedurile complexe pe care trebuie să le urmeze, inclusiv ratificarea Parlamentului European și a tuturor parlamentelor statelor membre. În caz contrar, dacă Londra și Bruxelles-ul nu vor ajunge la un acord post-Brexit, începând cu data de 1 ianuarie 2021, legăturile comerciale între cele două părți se vor desfășura după procedura urmată în prezent de UE cu orice alt stat terț.

Cu sau fără acord, regulile se schimbă

Așadar, regulile care se vor aplica de anul viitor nu sunt definitivate, însă, dincolo de rezultatul acestor negocieri, un lucru este cert: decizia Regatului Unit de a se retrage din piața unică a UE și din uniunea vamală și de a pune capăt liberei circulații a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor cu UE de la 31 decembrie 2020 presupune o schimbare semnificativă în relația dintre societățile ambelor părți după această dată.

Chiar dacă se ajunge la un acord de parteneriat, relațiile se schimbă, în special în ce privește piața unică a UE, uniunea vamală, domeniul TVA și cel al accizelor. Acest lucru se va aplica în ambele direcții, și anume dinspre Marea Britanie înspre Uniune și invers.

Sfârșitul perioadei de tranziție va afecta în mod semnificativ atât administrațiile publice din statele membre UE, cât și operatorii economici și cetățenii, fiind necesară pregătirea adecvată și în timp util pentru a evita orice blocaje sau obstacole nedorite și pentru a asigura continuitatea fluxurilor comerciale cu Marea Britanie.

Cum sunt afectate companiile din România

Pentru societățile comerciale din România implicate în operațiuni de export şi/sau import cu parteneri din Marea Britanie, sfârșitul perioadei de tranziție va aduce modificări administrative în domenii precum comerțul cu bunuri (formalități, verificări și controale vamale; regimul vamal; reguli de origine; regimul de taxare și impozitare pentru importul și exportul de bunuri – taxe vamale, TVA, accize), comerțul cu servicii (servicii financiare; servicii de transport; recunoașterea calificărilor profesionale) sau transferuri de date și protecția datelor cu caracter personal.

Spre exemplu, în privința taxei pe valoarea adăugată (TVA), Brexit-ul are numeroase consecințe, de la schimbarea regulilor privind aplicarea taxei în vamă (tranzacția nu va mai fi considerată intracomunitară, ci extracomunitară), la înregistrarea companiilor în scop de TVA. În această privință, companiile stabilite în Marea Britanie, înregistrate în România în scop de TVA, care intenționează să își continue activitățile, trebuie să știe că vor fi obligate să numească în România un reprezentant fiscal care să se ocupe de aceste formalități.

Dar implicațiile Brexit-ului nu se vor resimți doar în relațiile comerciale, ci și în piața muncii, fie că vorbim de cetățenii britanici care activează în România sau de românii care lucrează în Marea Britanie, atât prin prisma documentelor necesare desfășurării activității, cât și a contribuțiilor sociale și beneficiilor aferente.

Și exemplele pot continua, pe tipuri de tranzacții sau domenii de activitate. Ce este esențial, însă, de reținut este termenul de 31 decembrie 2020, după care regulile jocului dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie vor fi altele decât cele după care ne-am ghidat în toți acești ani, de când România este membră a Uniunii Europene. Și, pentru că regulile încă nu sunt clare, iar timpul este foarte scurt, trebuie să ne pregătim temeinic.

*

Vlad Boeriu, Partener Coordonator servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.11.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR menține dobânda-cheie de politică monetară la 1,25% pe an

Vladimir Ionescu

Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor… Mai mult

Europa

Raport independent: Catastrofa pandemiei Covid putea fi evitată, OMS trebuie reformată

Razvan Diaconu

Situația catastrofală la care a ajuns pandemia Covid-19 putea fi evitată, însă ezitările și slaba coordonare din prima perioadă de după identificarea noului coronavirus au… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise | VIDEO-CONFERINȚA Sănătatea – capital economic și siguranță națională. Cum să vindecăm sistemul sanitar românesc

Redacţia

Perioada pe care o parcurgem arată că reforma în Sănătate nu presupune doar rezolvarea haosului organizațional: cu zeci de mii de morți, închiderea  instituțiilor esențiale,… Mai mult

Stiri

Contract semnat pentru lotul 2 al autostrăzii de centură a Bucureștiului. Termen promis pentru finalizarea A0: 2024

Razvan Diaconu

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat miercuri contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 2 al autostrăzii de centură a Bucureştiului (semi-inelul nordic),… Mai mult

Europa

Daimler averizează guvernul german asupra costurilor sociale ale trecerii la automobile electrice

Iulian Soare

Dacă Uniunea Europeană vrea să promoveze trecerea la maşini cu emisii zero, atunci Daimler AG este pregătit, dar este necesar să existe o dezbatere deschisă… Mai mult

Stiri

Gilead Sciences anunță lansarea filialei din România

Vladimir Ionescu

Gilead Sciences, Inc. anunță înființarea unei subsidiare pentru desfășurarea activităților de marketing în România. Subsidiara va începe să desfășoare activități de marketing de la 1… Mai mult

Europa

Prognoza de primăvară a Comisiei, harta europeană: creșterea României în 2021 va fi de 5,1%, estimare mult îmbunătățită

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană și-a îmbunătățit substanțial estimarea privind creșterea economică a României în 2021, până la 5,1% în cadrul Prognozei de primăvară, publicată miercuri, de la… Mai mult