Germania vrea să înfiinţeze o „zonă sigură” pentru adăpostirea refugiaţilor, pe teritoriul Siriei, la graniţa cu Turcia, a declarat cancelarul Angela Merkel, sâmbătă. Merkel a efectuat în acest weekend o vizită oficială în Turcia, fiind însoţită de preşedintele Consiliului European Donald Tusk şi de vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans.
Ei s-au deplasat alături de premierul turc Ahmet Davutoglu la o tabără de refugiaţi din Nizip şi au participat la inaugurarea unui centru de protejare a copiilor în Gaziantep. Vizita oficialilor europeni a fost menită să calmeze tensiunile pe tema acordului dintre UE şi Turcia privind stăvilirea fluxului de refugiaţi, notează Reuters.
Menţinerea refugiaţilor de cealaltă parte a graniţei cu Siria ar ajuta Bruxelles-ul şi Ankara, care găzduieşti circa 2,7 milioane de migranţi, să încetinească fluxul de refugiaţi care şi-au făcut drum către ţărmurile europene. Naţiunile Unite au avertizat că un asemenea plan nu poate asigura siguranţa refugiaţilor.
Ostilităţile din Siria nu au încetat în ciuda deciziilor luate de SUA şi de Rusia de a opri focul. Opoziţia siriană, care a părăsit negocierile de pace de la Geneva, susţine că acordul de încetare a ostilităţilor, care exclude grupările juhadiste precum Stat Islamic şi Frontul Nusra, facţiunea al-Qaeda din Siria, nu mai este respectat.
La o conferinţă ce a avut loc în oraşul turc Gaziantep, Merkel a făcut un apel pentru înfiinţarea unor „zone în care încetarea focului este aplicată în mod special şi unde se poate asigura un nivel ridicat de securitate”.
Având în vedere că zeci de mii de refugiaţi care fug din Siria nu mai pot trece graniţa în Turcia, fiind blocaţi în zona punctului de frontieră Azaz, unii activişti au acuzat Turcia că a format deja, pe ascuns, o astfel de zonă.
Amnesty International susţine că sirienii sunt împuşcaţi atunci când încearcă să intre în Turcia, în vreme ce alţii sunt deportaţi înapoi împotriva voinţei lor, o acuzaţie negată de premierul turc.
Acordul dintre UE şi Turcia cu privire la trimiterea migranţilor din insulele greceşti în Turcia a fost la rândul său dur criticat de Naţiunile Unite, dar şi de agenţiile internaţionale ce militează pentru drepturile omului, fiind privit drept imoral şi considerat o încălcare a dreptului umanitar internaţional. Grupurile de apărare a dreptului omului susţin că Turcia nu poate asigura o protecţie adecvată pentru refugiaţii sirieni.
Acordul, alături de securizarea graniţelor europene a făcut ca imigranţii să nu mai poată trece cu uşurinţă în nordul Europei, ceea ce a redus numărul migranţilor ce şi-au făcut drum către Grecia. În ultima perioasă însă „închiderea ermetică” a rutei pare a fi eşuat, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).
Planul încheiat de Ankara cu Bruxelles prevede ca pentru fiecare refugiat sirian retrimis din Grecia în Turcia, un altul va fi ‘reinstalat’ într-o țară din UE, în limita a 72.000 de locuri. În contrapartidă, UE a acceptat să relanseze discuțiile privind aderarea Turciei și să accelereze procesul de liberalizare a vizelor, însă ambele depind de capacitatea Turciei de a îndeplini criteriile impuse de UE.
Premierul turc Ahmet Davutoglu a sperat ca ridicarea vizelor să aibă loc până în iunie, scenariu ce pare puţin probabil. Executivul comunitar va prezenta pe 4 mai un raport cu privire la acest subiect.
Sâmbătă, Davutoglu a precizat că Turcia nu va mai primi niciun refugiat dacă nu va fi aprobată liberalizarea vizelor, dar şi că el crede că UE va lua măsurile necesare.
„Am spus că Turcia trebuie să îndeplinească aceste condiţii. Este vorba despre 72 de proiecte ce trebuie implementate. Obiectivul meu este să păstrăm această înţelegere cu condiţia ca Turcia să livreze rezultatele relevante”, a declarat Merkel.
Urmărește-ne pe Google News
