Cu doar un an până la ceea ce azi par să fie alegeri strânse în Ungaria, guvernul lui Viktor Orban ”externalizează” putere de decizie și transferă active publice de la stat la fundații.
Scopul, arată o analiză Euractiv, ar putea fi securizarea unor pârghii de decizie în cazul în care actualul premier va pierde alegerile din 2022.
1.Privatizare masivă a învătământului superior
Parlamentul Ungariei a adoptat săptămâna trecută o lege care transferă către fundații aproximativ 70% din bunurile deținute de unitățile de învățământ superior din Ungaria. Imediat după adoptarea textului de lege, 32 de fundații înființate pe lângă instituții de învățământ superiorcu scopul gestionării de active, au căpătat statut de utilitate publică și pot începe să lucreze.
Sistemul este practic o copie a celui anglo-saxon, care se mândrește cu o pleiadă de universități celebre, suspiciunea Euractiv fiind probabil legată de calitatea persoanelor care vor conduce aceste fundații – vezi ”reușitele” majorității universităților particulare din România.
În baza legii adoptate în Ungaria, fundațiile au intrat în posesia de conace, stațiuni, porturi, parcuri, moșii, un teatru, clinici și acțiuni într-o serie de companii.
Această structură bazată pe fundații externalizează activități, aflate până acum în responsabilitatea statului, legate de educație, cultură, asistență medicală, agricultură și memorialistică.
Legea emisă de Parlament interzice revocarea acestei noi forme de organizare a învățământului superior, iar majoritatea articolelor care reglementează funcționarea fundațiilor vor putea fi modificate doar cu o majoritate de două treimi.
2. Autoritatea de Supervizare a Activităților Reglementate
Decizia de reorganizare a sistemului de învățământ superior urmează un trend al legislației care reduce competențele statului maghiar. Budapesta a mai decis recent înființarea unei Autorități de Supervizare a Activităților Reglementate, care va supraveghea comerțul cu tutun, piața jocurilor de noroc, aplicarea legii, registrul lichidatorilor, avînd inclusiv competențe în materia concesiunilor, prin subordonarea Consiliului pentru Concesiuni.
3. Consiliul Mass-Media
Statul mass-media din Ungaria stă de săptămâni bune în centrul unei dezbateri publice intense, atât pe plan intern, cât și în întreaga Europă.
După ce Consiliul pentru mass-media, prezidat exclusiv de membri ai Fidesz, a revocat frecvența unui post de radio de opoziție – Klubrádió – din motive birocratice, libertatea presei maghiare a intrat din nou sub lupa Parlamentului European.
Conducerea Consiliului este numită de guvern, pentru un mandat de 9 ani.
Alături de sectoarele energie, comerț și bămci, presa este considerată domeniu strategic de către guvernul Orban, care a decis că trebuie să gestioneze cel puțin 50% din aceste 4 sectoare.
4. Autoritatea pentru Energie
După modelul presei, guvernul de la Budapesta controlează și sectorul Energiei, prin nou înființata Autoritate pentru Energie. Conducerea autorității este numită de prim-ministru, tot pentru un mandat de 9 ani.
Viktor Orban copiază o rețetă socialistă de tranziție
Potrivit unor comentatori citați de Euractiv, precursorul mișcărilor guvernamentale de azi datează de la sfârșitul socialismului din Ungaria în 1989, când elita tehnocrată a regimului Kádár a reușit să-și păstreze influența și să dețină în continuare poziții importante timp de decenii.
Această realitate l-a determinat pe László Kövér, acum președintele Fidesz al Adunării naționale, să afirme, după prima guvernare Fidesz din 1998 până în 2002: „Eram în guvern, dar nu eram la putere”.
Conform acestei logici, scopul lui Viktor Orbán poate fi acela de a face lucrurile mai dificile pentru următorul guvern, dacă ar fi format de opoziția actuală. Mai poate fi vorba de o garanție că rețeaua de persoane care i-a fost loială lui și partidului său va supraviețui și în opoziție, perioadă când fondurile guvernamentale devin practic inaccesibile.
