Viitoarea lege a sănătății – nota de fundamentare

Ministerul Sănătății a postat, miercuri, pe site proiectul legii sănătății, termenul limită până la care se pot face propuneri pe marginea textului fiind a 30-a zi de la afișarea pe pagina de internet.

Pregătită inițial la Cotroceni, legea a fost reanalizată la Ministerul Sănătății, care urmează să o promoveze în Guvern.

Textul propune desființarea caselor județene de asigurări de sănătate și preluarea acestor servicii de către firme private de asigurări, care să primească bani de la Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS).

Inițiatorii legii – Președinția și Ministerul Sănătății- își fundamentează actul normativ pe faptul că resursele alocate sectorului de sănătate sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, deși în ultimii ani fiecare român contribuie în medie la bugetul sănătății cu 200 de euro pe an, față de 90 de euro pe an, în urmă cu câțiva ani.

”Cheltuielile din sectorul sanitar au fost în România în mod tradiţional scăzute, în comparaţie cu media europeană şi chiar a fostelor ţări socialiste. Cu toate acestea, în ultimii ani bugetele sanitare au crescut atât în cifre absolute, de la circa 90 Euro/locuitor la peste 200 Euro/locuitor în ultimii ani, cât şi ca pondere în PIB de la cca. 3% la 4% în aceeaşi perioadă de timp. În ciuda acestei creşteri, România continuă să fie pe unul dintre ultimele locuri din UE în ceea ce priveşte resursele alocate sănătăţii”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de lege.

Case private de sănătate pot să oprească 2,8% din ce primesc de la CNAS

Una dintre principalele modificări aduse de proiect este desființarea caselor județene de asigurări de sănătate și înlocuirea lor cu firme private de asigurări.

Practic, companiile private vor prelua cea mai mare parte din cei 200 de euro pe an, pentru fiecare asigurat, colectați la Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate (din cei 5,5% din venituri opriți de la salariați și pensionarii cu pensii peste 740 de lei, la care se adaugă 5,2% plătiți de angajatori raportat la salariul fiecărui salariat pe care îl au) .

Potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări de sănătate, CNAS transferă 91% către casele private cu care are contract.

Din sumele încasate de la CNAS, firmele de asigurări pot reţine 2,8% pentru plata serviciilor de administrare, iar diferenţa va fi utilizată pentru plata serviciilor medicale din pachetul de bază pentru persoanele asigurate.

”Eventualele sume aferente plăţii serviciilor medicale rămase neutilizate la finele anului pot fi utilizate de către asiguratorul de sănătate în anul curent, cu aceeaşi destinaţie”, mai prevede textul.

De asemenea, va fi redus numărul persoanelor care beneficiază de asigurări medicale fără să plătească.

”Modificarea esenţială în sistem este legată de interpunerea între CNAS şi furnizorii de servicii medicale a unei verigi suplimentare, reprezentate de casele de asigurări private, care vor trebui să aducă elementele de competitivitate şi eficienţă în gestionarea fondurilor, şi să stimuleze inclusiv creşterea calităţii serviciilor medicale pentru a atrage cât mai mulţi asiguraţi, fără să se modifice esenţial modul de colectare sau contribuţiile plătite de asiguraţi”, se arată în expunerea de motive.

MS și Președinția susțin, însă, populaţia nu va resimţi financiar această modificare, plătind, în mare, aceleaşi asigurări ca până acum, iar CNAS va menţine doar rol de reglementare şi control.

• CNAS rămâne cu un rol de reglementare şi ca un fond de distribuţie şi redistribuţie a veniturilor între casele private în funcţie de numărul de asiguraţi şi de structura de vârstă, sex, morbiditate etc. a asiguraţilor, prevenind astfel situaţii în care unele case ar putea incerca să selecteze persoane tinere si cu venituri crescute, in dauna celor varstnici, cu multiple comorbidităţi sau/şi cu venituri reduse.
• Pacientii vor putea merge, fara costuri suplimentare, la orice furnizor de servicii care are contract cu compania la care este asigurat; daca doreste sa se trateze in afara retelei acesteia, o va putea face, dar va trebui sa suporte o contribuţie suplimentară pentru aceasta, cu exceptia cazurilor de urgenta.
• Pentru a putea eficientiza costurile, companiile private de asigurari vor trebui sa scadă consumul de servicii spitalicesti costisitoare și să promoveze serviciile de la nivel primar și de ambulator cu caracter preventiv, ceea ce va duce, pe termen mediu, la o îmbunătățire a stării de sănătate pentru populație, dar și la o reducere a costurilor.

Nediscriminarea asiguraților, băgată la drepturi și atribuții ale asigurătorilor

În discuțiile publice pe marginea noului proiect, reprezentanți ai Cotrocenilor și ai Ministerului Sănătății au susținut că asigurătorii privați vor fi obligați să preia asigurați fără să facă discriminare.

Însă, în proiectul de lege această prevedere nu este trecută ca o obligație a caselor private de asigurări, ci este cupărinsă la capitolul atribuții și drepturi ale asigurătorilor de sănătate.

Astfel, atribuţiile şi drepturile asigurătorilor de sănătate sunt ”să încheie în mod nediscriminatoriu contracte de asigurări sociale de sănătate cu asiguraţii din sistemul de asigurări sociale de sănătate din România”.

În schimb, se prevede că ”asiguratorii nu au dreptul sa rezilieze contractele de asigurari sociale de sănătate încheiate cu asigurații”.

”Încheierea contractelor de asigurari sociale de sanatate se poate face direct sau prin intermediari autorizaţi de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în conformitate cu normele emise în aplicarea legii 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare”, se mai arată în proiect.

De asemenea, casele private pot să folosească sistemul informatic unic integrat al CNAS.

Cine beneficiază de asigurările de sănătate de bază

Noua lege a sănătății va da dreptul de a beneficia de asigurările de sănătate de bază tuturor cetățenilor români cu domiciliul în ţară, precum şi cetățenilor străini şi apatrizilor care au solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară sau au domiciliul în România şi fac dovada plăţii contribuţiei de 5,5% din venituri la Fondul național uni de asigurări de sănătate.

Beneficiarii trebuie să încheie un contract de asigurare cu un asigurător de sănătate, la alegere, direct sau prin angajatorul la care lucrează.

Cei care nu plătesc contribuțiile la asigurările de sănătate pot beneficia doar de ajutor medical în caz de urgență, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege.

Fără să plătească contribuțiile la asigurările de sănătate, beneficiază de pachetul de bază următoarele categorii:

• toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă, în condiţiile în care măcar unul dintre părinţi este asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate;
• persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse, cu excepţia celor obţinute în baza Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare;
• femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
• soţul, soţia sau părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate. În această situaţie persoana care are în întreţinere o astfel de persoană are obligaţia plăţii contribuţiei de 5,5 % calculată la jumătate din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
• persoanele care se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, acordat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale;
• persoanele care se află în concediu şi iau indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani sau se află în concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani;
• pensionarii cu venituri din pensii mai mici de 740 lei;
• șomerii care beneficiază de indemnizaţie de şomaj;
• condamnații execută o pedeapsă privativă de libertate sau inculpații care se află în arest preventiv, precum şi persoanele care se află în perioada de amânare sau întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri;
• personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Culte, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse.
• tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului şi nu realizează venituri din muncă sau nu sunt beneficiari de venit minim garantat.

Spitale-fundație sau societate comercială

Potrivit noului proiect de lege, spitalele de stat se vor putea organiza sub formă de asociații, fundații sau societăți comerciale, sau pot rămâne instituții publice.

Excepție vor face spitalele de interes naţional, care vor putea fi organizate numai ca instituţii publice sau fundaţii de utilitate publică.

Aceste spitale sunt cele care răspund unor priorități clar definite de sănătate publică și de strategie sanitară.

Spitalele organizate ca fundaţii şi asociaţii sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

Aceste spitale dobândesc automat recunoaşterea caracterului de utilitate publică, de la data înfiinţării şi înscrierii în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.

Inițiatorii legii susțin că prin transformare în fundații, asociații sau firme, spitalele pot să ofere personalului salarii mai mari decât cele limitate prin grilele de salarizare de la stat, diminuându-se astfel exodul cadrelor medicale în străinătate.

”Pentru spitalele organizate ca asociaţii, fundaţii sau societăţi comerciale care oferă servicii finanţate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, grila de salarizare a personalului medical stabilită de reglementările în vigoare reprezintă nivelul minim de salarizare a personalului medical angajat, indiferent de forma de angajare sau contractare a acestuia”, se arată în proiect.