VIDEO Vlad Mixich: Plata serviciilor medicale trebuie să fie făcută pe valoare. Trebuie să definim ce înseamnă valoare

O reformă a sistemului sanitar este foarte dificilă nu numai în România. Sistemele medicale sunt o mare provocare în toate țările: doi premieri din Ungaria ultimilor 20 de ani au căzut din cauza unor reforme eșuate, un politician din SUA a înregistrat și el un eșec major la începutul anilor 2000, la fel s-a întâmplat și în Marea Britanie.

Inevitabil, spune Vlad Mixich, va ajunge și în România valul deja concretizat la nivel european, îngrijirile medicale bazate pe valoare, ce ridică întrebarea modului în care se traduce această valoare în zona spitalicească. E un val ce vine în România mai devreme, datorită unor tendințe, dar și a unor documente programatice europene care pornesc de la necesitatea de a lega plata serviciilor medicale de valoarea serviciilor medicale.

Vă prezentăm cele mai importante declarații ale expertului făcute în cadrul conferinței CursDeGuvernare ”Sănătatea – capital economic și siguranță națională. Cum să vindecăm sistemul sanitar românesc” (18.05.2021).

Intervenția VIDEO integrală aici:

Principalele declarații ale lui Vlad Mixich:

Ce trebuie să facem:

• Să începem să măsurăm care este tiparul practicii clinice în România.
• Să monitorizăm variațiile în procesele și procedurile clinice.
• Să realocăm resursele în zonele unde este interesul populației, nu unde este interesul economic sau interesul economic combinat cu interes politic.
• Mecanisme de luptă împotriva corupție.

Ce nu trebuie să facem:

• Să nu alocăm resurse unui mix greșit de servicii medicale
• Să nu furnizăm servicii medicale mai puține decât am putea
• Să nu producem servicii medicale la costuri mai mari decât este necesar.

Există un concept larg practicat la nivel european care leagă finanțarea de valoarea reală a serviciilor medicale. Ce înseamnă în practică?  În acest moment, succesul tratamentului într-un spital se măsoară exclusiv prin indicatori biologici (tensiunea, nivelul de colesterol etc.), dar la această dimensiune trebuie să se adauge și o altă dimensiune: cât de repede se recuperează un paicent și își reia activitățile?

Totul se schimbă când se abordează astfel problema.

Germania a constatat, pentru cancerul de prostată, că rata de supraviețuire la cinci ani era de 93 – 96%, o situție aparent foarte bună. Când s-au uitat la un indicator care contează pentru pacient – disfuncția erectilă severă – au constatat că 75% din spitalele din Germania fac o treabă foarte proastă. Asta înseamnă legarea banilor de valoare. Trebuie folosiți indicatori care să permită cuantificarea acestor aspecte.

Exemple de indicatori:

• Indicatori de structură – disponibilitatea medicilor și a asistentelor, numărul de operații chirurgicale efectuate într-o clinică
• Indicatori de proces – putem urmări procentul în care aspirina este adminsitrată pacienților cu infarct miocardic în primele 10 minute după
• Indicatori de rezultat – ratele de readmisie etc., frecvența infecțiilor intraspitalicești, de măsurile subiective, dar care sunt foarte importante pentru a definit succesul unui tratament

Urmăriți conferința integrală AICI-LINK

Parteneri:

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Farmacia Catena, Farmec, Pfizer

Network partners:

Avocatnet.ro, RaportulDeGarda.ro, Sanatatea Press Group, Sanatatea.TV, Ro Health Review