”Autoritățile de management estimează lansarea, în primul trimestru al anului 2024, a aproximativ 190 de apeluri de proiecte, în valoare totală de circa 10 miliarde de euro, în domenii precum cercetare, dezvoltare, IMM-uri și antreprenoriat, energie și eficiență energetică etc”, a anunțat Răzvan Popescu, Subsecretar de Stat în MIPE, în cadrul Conferinței CDG ”România producătoare în noua paradigmă economică: probleme, finanțarea dezvoltării, intrarea în viitor” de la Palatul Parlamentului de marți, 06.02.2024.

Întrebat ce se poate face ca și firmele care au bilanț negativ din motive obiective să poată accesa fonduri europene, oficialul MIPE a răspuns: ”luăm în calcul și discutăm cu partenerii noștri și cu Comisia Europeană dacă putem să găsim o soluție în așa fel încât să finanțăm și firmele care nu au un bilanț pozitiv, pentru a putea să-i ajutăm să depășească acest moment mai dificil”.

Descărcați AICI prezentarea secretarului de stat MIPE.

Principalele declarații:

• Prin fondul european de dezvoltare Regională încercăm să reducem decalajele dintre nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni din cadrul Uniunii Europene și rămânerea în urmă a regiunilor mai puțin favorizate, prin participarea la ajustarea  structurală a regiunilor cu întârzieri în dezvoltare și la reconversia regiunilor industriale aflate în declin. Acestea – inclusiv prin promovarea dezvoltării durabile și prin abordarea provocărilor de mediu.
• În perioada de programare 2021 – 2027, România dispune de aproximativ 46 de miliarde de euro, pentru investiții care contribuie substanțial la creșterea calității vieții cetățenilor și la reducerea decalajelor economice și sociale între regiunile din Europa.
• Pentru a utiliza cât mai eficient fondurile europene alocate în cadrul politicii de coeziune în 2021- 20207, ne propunem investiții care să acopere șase mari direcții de acțiune, printre care: Creșterea competitivității economice și a nivelului de digitalizare; Sprijinirea transformării economice inovatoare a României; Transformarea digitală a actului de guvernare a României atât la nivel central cât și local.

• Investițiile pentru perioada 2021 – 2027 vor fi susținute de programele de finanțare fondurile politicii de coeziune, având în vedere o Românie mai inteligentă, mai digitalizată și mai competitivă, prin realizarea obiectivului de politică UNU –  O Europă mai competitivă și mai inteligentă prin promovarea unei  transformări economice inovatoare inteligente și a conectivității TIC regionale.
• Până în prezent au fost lansate apeluri în valoarea totală de 22,8 miliarde de euro, din care valoarea UE aproximativ 14 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 45% din alocarea UE aferentă acestui exercițiu financiar.
• Autoritățile de management estimează lansarea, în primul trimestru al anului 2024, a aproximativ 190 de apeluri de proiecte, în valoare totală de crica 10 miliarde de euro, în domenii precum cercetare, dezvoltare, IMM-uri și antreprenoriat, energie și eficiență energetică, mobilitate urbană, educație, dezvoltare durabilă, managementul riscurilor și al dezastrelor, biodiversitate, etceterera.
• Pentru accesul cât mai simplu și mai predictibil al beneficiarilor, lansă pe pagina ministerului, periodic, calendarul apelurilor ce urmează a fi lansate pe fiecare trimestru. Și acum vă invit să vă informați privind apelurile care urmează să fie lansate în acet trimestru.
• În privința mediului de afaceri, acesta va fi sprijinit prin granturi și instrumente financiare pentru diseminarea de noi modele de afaceri și extinderea capacităților de producție, dezvoltarea antreprenoriatului și stimularea înființării de noi întreprinderi.
• Prin Programul Creștere inteligentă, digitalizare și instrumente financiare,  propunem mpsuri în domeniul cercetare, dezvoltare, specializare inteligentă, antreprenoriat și digitalizare, care vor fi finanțate prin granturi și alte instrumente financiare, pentru a răspunde provocărilor la nivel național. Programul stabilește priorități de investiții prin fondul european de dezvoltare Regională și sprijină implementarea strategiei naționale de cercetare și inovare și specializare inteligentă 2021-2027.
• Prin cele opt programe regionale susținem, de asemenea, dezvoltarea și inovarea serviciilor aferente infrastructurilor de sprijin a afacerilor, cum ar fioparcurile indusrtiale, parcurile de specializare inteligentă ca și operațiunile de importanță strategică.
• Prioritate numărul unu a programului este promovarea unui ecosistem CDE cometitiv și atractiv, cu un buget de peste 1.360.920.000 de euro, cu
• Acțiunea 1.1. Sprijin pentru sectorul privat pentru colaborarea între actorii din sistemul public și mediul de afaceri și CDI,
• Măsura 1.1.1 Sprijin pentru întreprinderile inovatoare, în care sunt vizate proiecte pentru dezvoltarea de produse, procese și servicii inovative, inclusiv finanțări de start-up-uri, spin-off-uri, care se adresează în principal IMM-urilor, prin apeluri precum: Sprijin pentru întreprinderi nou înființate inovatoare,  Asigurarea transferului de cunoștințe tehnologice penru actorii din mediul privat.
• Mai sunt Măsura 1.1.2, Creșterea gradului de colaborare între mediul public și cel privat, prin care, de exemplu vor fi susținute activitățile de pe întregul traiect, de la concept la piață, dezvoltarea unor rețele de cercetare. Astfel de proiecte vor fi depuse de parteneriate ce vor fi formate de organizații de cercetare și întreprinderi. Vorbim aici de minim trei parteneri IMM-uri și minim o organizație de cercetare.
• Vizăm o agendă clară, comună, cu un plan de acțiune și un acord de parteneriat detaliat în cadrul acestui apel.
• Avem și un apel de sprijin pentru tehnologiile inovative, beneficiari fiind parteneriate dintre organizații publice de cercetare  și IMM-uri, care să asigura transferul de cunoștințe de cercetare în piață, prin dezvoltarea experimentală și cercetarea industrială pentru ridicarea gradului de maturitate tehnologică.
• Avem și un apel care vizează sinergiile cu alte programe precum Horizon Europe și alte programe europene.
• Musura 1.1.3 privește Creșterea calității cercetării aplicate și dezvoltarea de noi parteneriate, prin atragerea de cercetători din străinătate și crearea unor grupuri de excelență în jurul acestora. Proiectele vor susține creșterea participării României la programele europene sau internaționale în domeniile CDI.
• Aceasta este o parte din măsurile pe care ni le propunem a fi finanțate prin Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare” (POCIDIF)
• Prioritatea 2 vizează Digitalizarea administrației public și a mediului de afaceri, cu un buget de peste 819,2 milioane de euro, cu un obiectiv specific care se referă la dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adaptare a tehnologiilor avansate.
• Prioritatea 3 vizează Transformarea digitală și furnizarea de servicii îmbunătățite în sectorul cultural. Aici măsura 3 are un buget de 1.500.000 euro.
• Prin programele regionale ne propunem, de asemenea, sprijin pentru IMM-uri pentru creșterea competitivității lor economice prin achiziția de echipamente, tehnologii, utilaje inovative și investiții în domeniile productive și ale serviciilor aferente.
• În sfârșit, avem un set de instrumente financiare și în cadrul PNRR dedicate IMM-urilor, prin susținerea accesului acestora la noi resurse disponibile, cu scopul de a  maximiza efectul acestora prin garanțiile oferite.
• Astfel, IMM-urile își vor putea finanța activitatea și investițiile mai bune, generate de ratele mai mici de dobândă, scadențele mai lungi, sau cereri mai reduse de garanții.
• De  asemenea componenta 9 a PNRR , Suport pentru sectorul privat  de cercetare și dezvoltare, include o serie de reforme și investiții menite să consolideze mediul de afaceri.
• Am lansat un instrument nou,  o platformă care se numește oportunitati-ue.gov.ro, unde beneficiarii potențiali pot găsi informații privind finanțări atât din baniieuropeni cât și de la bugetul de stat.
• Direcția de comunicare au evenimente de informare și dezbateri care se numește Financing Info Monday, fiecare în vedere anumite zone de finanțare. Există și un asistent – apropo de inteligență artificială care vă poate ajuta să găsiții informațiile necesare.

Sesiunea de Q&A:

Întrebare:

De ce nu mai sunt eligibile pentru fonduri europene firmele al căror bilanț a trecut pe minus, nu un minus mare, tocmai din cauza costurilor fixe cum sunt cele pentru energie, chiar dacă fondurile pentru retehnologizare le-ar salva?

Răspuns:

Într-adevăr, luăm în calcul și discutăm cu partenerii noștri și din partea Comisiei Europene să discutăm dacă putem să găsim o soluție în așa fel încât să finanțăm și firmele care nu au un bilanț pozitiv, pentru a putea să-i ajutăm să depășească acest moment mai dificil.

Întrebare:

Sunt foarte multe proiecte și ne-ar fi util să înțelegem care ar fi practicile bunepe care noi, în industrie, ar trebui să le avem ca să putem accesa aceste fonduri. Ne-ar ajuta și niște exemple clare. Informația e stufoasă și necesită foarte multă atenție. Poate un ghid de bune practici cu niște exemple.

În 2010, PIB România era de 539 de miliarde de lei. Cifra de afaceri a tuturor companiilor era 912 miliarde de lei. În 2022, PIB România  1.405 miliarde de lei, cifra de afaceri a tuturor companiilor 2.370 miliarde de lei. 59 % din valoarea adăugată din rulaje în 2010, 59% din valoarea adăugată din rulaje în 2022. Adică au trecut 13 ani și avem aceeași valoare adăugată pe fiecare 100 de lei de factură emisă de România SRL. Cum vă explicați dumneavoastră că 14 ani am atras 60 de miliarde de euro bani europeni, iar România SRL, pentru 100 de lei factură emisă, (și cifra de afarei n-are TVA , deci nu contează fluctuația TVA-ului), este tot la 59% din PIB suma valorii adăugate a tuturor companiilor din România? Cum vă explicați că după 14 ani, în care am cheltuit (nu investit) 60 de miliarde de euro, ne-am întors acolo unde suntem?

Răspuns:

Noi ne propunem ca acești bani să nu fie cheltuiți, cum ați spus dumneavoastră… Suntem la al treilea exercițiu financiar și e clar că trebuie să învățăm din ceea ce poate nu a fost bine în trecut. Nu știu să vă spun exact acum ce s-a greșit în trecut. Vă pot spune că vom învăța exact din ceea ce s-a greșit.

Încercăm exact pe cifre să vedem care ar fi calea de urmat, ca sp nu mai avem bani europenbi cheltuiți ci bani investiți cae să aducă plus valoare atât în economie cât și în beneficiul societății.

Revenind la prima întrebare, pe platfomră și în cadrul evenimentelor Info Monday încurajăm schimbul acesta de experiență al actualilor beneficiari cu noii beneficiari.

Partenerii conferinței:

• Aqua Carpatica
• Societatea Națională Nuclearelectrica S.A. 
• TeraPlast
• Raiffeisen Bank
• INACO – Inițiativa pentru Competitivitate

Partener instituțional:

• Comisia pentru Industrii și servicii – Parlamentul României, Camera Deputaților