VIDEO / Octavian BUIU, Director științific, IMT București: Suntem la tranziția de la Industria 4.0 la Industria 5.0

29 februarie, 2024

”5.0 înseamnă o mai bună colaborare între oameni și mașini – roboți. Nu este vorba despre înlocuirea oamenilor, ci despre o creștere a productivității și o creștere a rezilienței sistemelor de producție față de costurile care sunt puse în discuție. Înseamnă o împărțire a activităților – în care oamenilor le va reveni partea creativă, pe când mașinilor, roboților, le pot reveni lucrurile mai rele.” a declarat Octavian BUIU, Director științific la Institutul Național de cercetare-dezvoltare pentru Microtehnologie marți în cadrul conferinței CDG ”Fabrica de creiere” – Capitalul uman și masa critică necesară economiei pentru adecvarea la noile tehnologii

Cele mai importante declarații:

Sunt absolvent de Fizică, dar am decis să fac inginerie. Am lucrat în mediul academic, în Marea Britanie, am fost profesor conducător de doctorat, am lucrat în mediul privat, într-o multinațională. Problema sună în modul următor. Eram la liceu și doream să merg la facultate, mama m-a întrebat: De ce vrei să mergi la Fizică? Eu i-am răspuns candid: Vreau să fiu profesor, pentru că îmi place să transmit cunoștințe. Mama s-a uitat la mine: Nu vrei să te faci inginer, pentru că va fi mult mai de folos? Când am predat, a fost în Marea Britanie, pot să spun că a fost o experiență deosebită, pe care nu am mai repetat-o și nu cred că o voi repeta în România.
Să revenim la subiectul nostru. Întâmplător, cariera mea se leagă de un domeniu menționat în discuțiile anterioare, respectiv tehnologiile semiconductoare. Atunci, în anii 80, ca și acum, România avea două mari priorități: energia, în particular energia nucleară, și partea de semiconductori. Pe platforma de semiconductori de atunci lucrau aproximativ 10.000 de oameni. În zona de inginerie nucleară erau vreo trei institute de cercetări și o fabrică de combustibili nucleari. Asta, ac să aveți o perspectivă, pentru că, cumva, istoria se repetă, din alte motive. La momentul respectiv, conducerea țării dorea să fie independentă de vecinii din est și de aceea utiliza tehnologie din vest. Acum, din alte motive, avem aceleași probleme. De independență. Și pe partea de energie și pe partea de semiconductori.
Voi puncta foarte pe scurt unde suntem noi, ca societate, la nivel mondial. Suntem la tranziția de la Industria 4.0 la Industria 5.0. 5.0 înseamnă o mai bună colaborare între oameni și mașini – roboți. Nu este vorba despre înlocuirea oamenilor, ci despre o creștere a productivității și o creștere a rezilienței sistemelor de producție față de costurile care sunt puse în discuție. Înseamnă o împărțire a activităților – în care oamenilor le va reveni partea creativă, pe când mașinilor, roboților, le pot reveni lucrurile mai rele. Exemplul dat anterior de reprezentatul de la Renault despre montarea acelor piese în spatele panoului de bord e un exemplu foarte bun. Sunt multe altele, care susțin această idee.
Sunt câteva tehnologii care susțin tranziția de la 4.0. Vreau să punctez câteva legate de tehnologii și vreau să spun cum înțeleg eu ideea de tehnologie. Sunt câteva lucruri importante. 1. Hai să încercăm să separăm ideea de tehnologie de aplicații. De exemplu, tehnologia de transmisie care poate fi folosită aici pentru transmiterea de imagini sau într-un sistem de securizare a unui perimetru. Tehnologia poate deservi mai multe aplicații. Este important să ținem seama de viața unei tehnologii. O tehnologie apare în urma unei activități de cercetare în laborator, ani de zile, până când au ajuns la un nivel de maturitate și de relevanță pentru industrie, astfel încât ele să poată fi preluate și testate ca să ajungă în producția de serie. Multe lucruri care se fac în laborator nu ajung în tehnologia din viața reală pentru că există dificultăți tehnice sau pentru că, companiile consideră că nu e momentul să le lanseze. Lansarea lor înseamnă cheltuieli și fiecare companie care a investit în această cercetare trebuie să decidă: este piața suficient de matură și fac bani, până la urmă?
România își permite o dezvoltare tehnologică, dar își permite într-un context geopolitic. E vorba de toate documentele oficiale la care Româia a aderat și pe care trebuie să le respecte – Agenda digitală și Agenda verde, de exemplu. Pe de altă parte, există un document aprobat în Guvernul României, care se numește Strategia națională pentru dezvoltare durabilă. Acolo există obiective și acțiuni propuse. În ce măsură va exista dorința și putința ca lucrurile de acolo să se întâmple efectiv rămâne de văzut. Dar știm că sunt niște lucruri pe care trebuie să ni le asumăm.
Mergând la partea de tehnologii. Am o listă lungă, printre care: Big data analytics, Internet of things, roboții colaborativi, tehnologia de blockchain, sistemele 6G de comunicare, partea de Inteligență Artificială, calculul cognitiv și cuantum cognitiv.
Tehnologiile de mâine sunt testate azi. Toți actorii trebuie să realizeze că timpul nu stă în loc și orice clipă în care se stă pe loc generează întârzieri de ani. Dezvoltarea de tehnologii performante se bazează în primul rând pe resursa umană educată, iar formarea unei resurse umane este un proces ce durează ani de zile pentru cercetare.
România trebuie să decidă ce vrea să facă. Vrea sau nu să se poziționeze așa cum trebuie și să devină relevantă?

Partenerii evenimentului: