Sistemul de Garanție-Returnare se află în perioada de reglaje fine înaintea intrării acestuia în funcțiune. Ministrul Mediului este însă conștient că SGR nu rezolvă ”toate problemele României legate de gestionarea deșeurilor municipale”. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Economia circulară a României: de la Sistemul de Garanție-Returnare la reutilizarea și reciclarea electronicelor și a materialelor industriale” de pe 3 octombrie 2023.

Mircea Fechet speră ca SGR va avea performanțe la fel cum le au azi sistemele similare din  alte state membre. Ca garanție a eficienței sistemului, ministrul a anunțat marți că a discutat cu omologul din Republica Moldova, promițându-i că România pune la dispoziția Chișinău tot pachetul legislativ românesc pentru a fi folosit în Republică.

Principalele declarații ale lui Mircea Fechet:

Cele mai importante declarații:

• Multe lucruri nu au rămas de spus despre SGR. În ultimele săptămâni, în legătură cu subiectul s-a discutat extrem de mult, dar este un subiect despre care toată lumea poate să afirme că va revoluționa modul în care vom gestiona ambalajele de băuturi. Nu de puține ori au existat anumite persoane, care înțelegând eficiența unui astfel de sistem, ar putea considera că SGR ar putea să rezolve toate problemele României legate de gestionarea deșeurilor municipale.
• Este corect să menționăm că nu asta își propune sistemul, însă în ceea ce privește gestionarea fluxului de ambalaje de băuturi- deocamdată cele de unică folosință- sistemul, sperăm, că va avea performanțe la fel cum le au azi sistemele similare din  alte state membre. Discutăm de rate de colectare care să facă invidioasă orice altă țară.
• Am văzut că e plin Internetul cu imagini cu români care așteaptă la coadă să returneze PET-uri, sticle, doze de aluminiu, în perimetrele unor operatori economici care au furat startul acestei campanii, care, în încercarea de a-i dimensiona mai bine anumite fluxuri de gestionare a acestor tipuri de ambalaje, recurg la aceste tipuri de campanii. M-am bucurat să văd apetitul românilor pentru asta. Mă bucur că am reușit să depășim, în discuțiile pe care le am zilnic, săptămânal, nu mai există niciun dubiu legat de SGR. Toată lumea știe că azi, când discutăm subiectul, mai avem 58 de zile până la intrarea în  funcțiune a SGR, motiv pentru care mă bucur atunci când văd că se fac pași importanți pentru implementarea sistemului.
• Astăzi, de exemplu, la un lanț de hipermarket-uri  am fost să văd cum se pregătește compania pentru implementarea proiectului. Nu am fost singur acolo, ci împreună cu ministrul Mediului din Moldova, căreia i-am explicat acest lung proces.
• Acum 5 ani, prin OUG, s-a parafat, s-a născut obligativitatea unui astfel de sistem. Mereu am spus: dacă în Germania funcționează, de ce nu ar funcționa și în România. Discuția cu doamna ministru din R. Moldova a fost simplă: dacă va funcționa în România, de ce nu ar funcționa și în R. Moldova? Sunt bucuros să aflu că legislația românească nu doar a înglobat exemple de bună practică și poate reprezenta un exemplu și pentru alte țări. Am spus că punem la dispoziția R. Moldova tot pachetul legislativ, tot ce am discutat, tot ce am negociat noi, pentru că există multe puncte comune cu R. Moldova.
• În continuare rămânem în dialog permanent cu industria, sunt interesat și de bunul mers al industriei, ca măsurile pe care le luăm să nu dăuneze mediului de afaceri. Subliniez mereu promisiunea de dialog permanent cu mediul de business ca să nu existe nicio daună pentru mediul de afaceri.
• Subliniez buna colaborare, discuțiile importante pe care le-am avut în ultimele săptămâni la Ministerul Mediului. Am alocat nenumărate ore pregătirii acestui proces. Discuțiile nu sunt finalizate, cred că SGR, al  doilea cel mai mare sistem din UE după Germania, va avea nevoie de un reglaj fin nu doar până la intrarea în funcțiune, dar mai ales și ulterior. România are câteva particularități despre care trebuie să ținem seamă, din acest motiv consider că o ajustare permanentă, o linie directă minister- RETURO este vitală.
• Una peste alta, discuția e vastă, SGR acoperă atât de puțin din toată strategia României legată de circularitate, refolosirea resurselor. Într-o vizită de lucru în Bacău, săptămâna trecută, mergând pe stradă, în fața mașinii de gunoi și vorbind cu oamenii care scoteau în stradă pubele despre reciclabile care ajung la gunoi în loc să ajungă  să fie reciclate sau refolosite, vă spun, am găsit multe lucruri în neregulă. Oamenii tundeau iarba și o trimiteau la groapa de gunoi. În opinia mea e greșit, e risipă de resurse.
• Am mai găsit mari cantități de textile trimise la gunoi. La determinarea de compoziție pe care am făcut-o alături de Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău, alături de reprezentanți ai Asociației de dezvoltare comunitară pentru salubritate și cu firmele de salubritate, am constatat cantități însemnate de deșeuri textile pe lângă cele convenționale, cu care suntem obișnuiți- metal, sticlă, pamperși, electrice, electronice etc.  Oamenii aruncă tot felul de chestii la gunoi, iar în măsura în care am explica populației că mari cantități pot ajunge fie în instalații de reciclare/compostare, fie refolosite, acest lucru nu ar însemna numai o economie de bani, ci și un mediu mai curat.

Sesiunea de Q&A:

Când apar actele normative care să întregească cadrul legislativ?

Există un proces continuu de transparentizare, de dezbatere publică. HG ce urmează a modifica HG 10074, a fost pusă în consultare. Forma finală a fost dezbătută acum o săptămână- 3 zile de discuții – obiectivul meu este de a mă asigura că forma pe care o trimitem e corectă și bine discutată. E adevărat, încă apar observații, propuneri, sugestii…Ultima discuție am avut-o pe tarife. Din acest motiv, speranța mea este că odată adoptată de guvern nu va mai trebui modificată până la 30 noiembrie. Din acest motiv prefer să măsor de 10 ori și să tai o dată.

Ce se mai aude de PNRR pe fabrici reciclare?

Din discuțiile cu colegii, au fost multe observații și au decis să parcurgă încă o dată procedura de transparentizare a actului normativ. De la acel moment eu nu îmi propun să întârzii nici o zi pentru că PNRR are termene clare de implementare

Când apar standarde de reciclarea de deșeuri biodegradabile și deșeuri de construcții?

În vizita pe care am făcut-o pe colectare din mediul rural am constatat că se care 3 mil. tone de deșeuri degradabile la groapa de gunoi. Plus costuri de transport, cheltuieli de colectare. Cel puțin pentru deșeuri din piețe, din toaletări arbori, acolo unde nu e posibilă compostarea la sursă avem nevoie de colectare separată. Putem stabili oricâte standarde, dar din deșeuri biodegradabile amestecate cu alte tipuri de deșeuri nu se poate face nimic niciodată. La deșeuri din construcții/demolări, cum s-a întâmplat și cu alte fracții ne furăm căciula singuri. Pe hârtie pare că stăm bine, dar e un capitol întreg de gestionat separat. După ce terminăm cu SGR, ar trebui să ne ocupăm de deșeuri din construcții li demolări, deșeuri biodegradabile, deșeuri textile. E o ordine aleatorie

Modificare/actualizare OUG 5 din 2015?

OUG 5 zace de ani în Parlament, am încercat să gestionăm problema, între timp lucrurile au evoluat. Un grup de lucru la nivel de Parlament, am asigurat de întreaga disponibilitate a ministerului.

 Când are loc finanțarea primelor CAV-uri (centre de colectare cu aport voluntar) ce trebuie să fie operaționale cel târziu în 2026?

Dintre cele 15 CAV-uri mari, dintre care două – Bacău și București – încă ne dau dureri de cap, nu știm unde sau dacă le amplasăm. Toate investițiile din PNRR sunt tratate cu atenție deosebită. Discutăm de proceduri de achiziție centralizată, de ghiduri de lansat, am mai spus, PNRR, POIM reprezintă lucruri în legătură cu care eforturile ministerului trebuie să fie maxim. În materia deșeurilor vorbim de peste 1 miliard de euro și există nevoie de investiții suplimentare.

Detalii despre tariful de gestionare?

Tarifele de gestionare, la fel cu cele de administrare, țin de bucătăria internă a RETURO. Ne aflăm în situația în care pentru primul am de funcționare tarifele vor fi stabilite printr-o anexă la HG, avem 2 rânduri de tarife. Cele propuse prin planul de afaceri a RETURO, alt set ca urmare a discuțiilor din interiorul companiei, ca efect al redimensionării unor costuri. În măsura în care tarifele mai noi parcurg întreaga procedură legală și administrativă, cred că acelea ar trebui să facă obiectul anexei HG. Dacă avem săptămâna asta varianta finală vor fi propuse spre adoptare.

Partenerii conferinței:

• Asociația „Berarii României”
• Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM) 
• Asociația OIREP Ambalaje 
• NNDKP 
• RETIM și RER Group 
• RetuRO 
• ROMPAP – Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie
• Sistemul Național de reciclare a Bateriilor – SNRB 
• Tomra

***