duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 octombrie, 2021

Intervenția de la Conferințele CursDeGuvernare / 28.09.2021

Legea lui Moore spune că numărul de tranzitori pe un cip, practic performanța, se dublează la un an și jumătate, acesta este contextul în care trăim, în care trebuie să învățăm, afirmă Ion Moldoveanu, Technology Manager în cadrul Deutsche Bank. În lipsa acestui ritm de învățare, consecințele apar imediat și sunt vizibile în România.

”Ne doare deficitul de specialiști, estimarea a fost până recent de minus 15.000 de oameni în fiecare an. Anul 2021 este încă în desfășurare, dar impresia mea este că cifra va fi mult mai mare anul acesta. Am auzit chiar o estimare de 40.000 de poziții deschise. Nu este vorba doar de poziții deschise, este vorba de proiecte pierdute, de echipe care nu s-au putut crea…” spune Ion Moldoveanu.

Vă prezentăm cele mai importante declarații ale lui Ion Moldoveanu în cadrul Conferinței CursDeGuvernare Educația și schimbarea paradigmei economice: Cum recuperează România decalajele la capitalul uman adecvat calificat” (28.09.2021).

Cele mai importante declarații:

  • Elevii și studenții să înțeleagă în primul rând cum arată viitorul muncii și cum trebuie să se pregătească. Din experiența personală, uitându-mă, ca student în Politehnică, ce învățam, mi-am dat seama că, practic, nu multe lucruri pe care le făceam atunci ne-au pregătit pentru meseriile pe care le-am avut.
  • Nu mă refer la faptul că poate curricula nu era la zi, dar practic tehnologia nu era acolo. Ideea este că lucrurile s-au schimbat într-un timp extrem de scurt.
  • Tehnologia crește în ritm accelerat – schimbări majore în tehnologie durau cândva sute de ani, acum schimbările apar pe parcursul unui an, chiar mai puțin. Este de așteptat ca lucrurile să evolueze, să accelereze și mai mult în viitor.
  • Legea lui Moore spune că numărul de tranzitori pe un cip, practic performanța, se dublează la un an și jumătate, acesta este contextul în care trăim, în care trebuie să învățăm. Cum spuneau cei dinaintea noastră, că au făcut o școală și urmau o profesie până la pensie… A apărut apoi conceptul mid life career change, nu cred că acum mai avem acest lux- lucrurile se schimbă în jurul nostru în ani de zile și trebuie să ne adaptăm.
  • Există o grămadă de profesii dispărute, există o dezvoltare extraordinară a puterii de calcul- acesta este contextul în care lucrăm.
  • Skillurile viitorului, toți citim același gen de studii, dar vreau dă dau un exemplu pe care l-am trăit recent. Avem un master derulat cu Politehnica. Acum, în primăvară, în sesiune, m-am gândit să dau studenților un studiu de caz. Fiind la distanță, teste grilă nu funcționează foarte bine, deci am ales această variantă, în care s-au putut folosi materiile de la curs, Internet, dar faceți o analiză critică, să spună fiecare cum ar aplica teoria sau alte informații în acel caz specific.
  • Surpriza a fost că am avut un singur student care a înțeles exact ce trebuie făcut. Cea mai mare parte a studenților a scris lucruri pe care le știau, au reprodus efectiv teorie.
  • Am întrebat colegii din Politehnică ce se întâmplă, iar ei au răspuns: tu ești de vină, ei nu au făcut niciodată așa ceva. Trebuie să îi învețe cineva așa ceva.
  • Concluzia: ajungem să terminăm un master și nu avem deprinderea gândirii critice. Noi, în industrie, avem oameni buni pe tehnologie, nu suficienți, dar foarte buni, deci trebuie să încercăm să ne diferențiem cognitiv de alții.
  • Salariile cresc, costurile cresc în România, contează capacitatea de a ne crea un avantaj competitiv, nu putem concura doar la număr de programatori care cunosc Java, unde și aici avem deficit.
  • Vorbeam de deficite- s-a vorbit despre DESI, digital skills. Problema e la skillurile medii, la oameni care trebuie să intre pe internet, să plătească ceva…. Suntem pe ultimul loc în Europa la participarea adulților la educație continuă, stăm prost la numărul de profesii care nu sunt bazate pe cunoștințe.
  • Cel mai mult ne doare deficitul de specialiști, estimarea a fost până recent de minus 15.000 de oameni în fiecare an. Anul 2021 este încă în desfășurare, dar impresia mea este că cifra va fi mult mai mare anul acesta. Am auzit chiar o estimare de 40.000 de poziții deschise. Nu este vorba doar de poziții deschise, este vorba de proiecte pierdute, de echipe care nu s-au putut crea…Vedem de fapt potențialul de creștere, nu de o limită..
  • Numai noi, la Deutsche Bank, am angajat până acum peste 300 de oamenii.
  • În momentul de față, doar pe Linkedin sunt peste 1.000 de posturi de Java developer trecute.
  • Legat de școala online- s-a vorbit mult despre tablete, sunt de acord, tablete lipsesc… În opinia mea, resursa umană e cea mai importantă. Noi am văzut anul trecut școli în zone unde nici măcar nu aveau asfalt, dar oameni, directori, profesori s-au descurcat. Au vorbit cu ONG-uri, cu firme locale și au reușit să facă școala online. Din fericire, văd multe astfel de exemple în sistemul educațional
  • Evident, avem nevoie de conectivitate, avem nevoie de tablete, de laptopuri, materiale, dar în centru trebuie pusă resursa umană.
  • Eu observ că IT-iștii nu mai pleacă din țară, nu e neapărat un fenomen de masă, dar crește. Observăm o emigrație virtuală, toți lucrăm de acasă și au apărut oameni care nu mai pleacă din România dar care nu mai lucrează pentru companii din România, nu mai produc valoare adăugată local.

 


 

 

Conferința integrală:

***

Parteneri:

Alpha Bank, AmCham, BCR, eMag, INACO – Inițiativa pentru Competitivitate

Parteneri de comunicare:


ANIS – Asociația Patronala a Industriei de Software si servicii din România

EduApps

Proiectul MERITO

UNSR – Uniunea Națională a Studenților din România

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

OSUBB – Organizația Studenților din Universitatea Babeș-Bolyai

HR Club România

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: