VIDEO – Diana PĂUN, Administrația Prezidențială: O viziune asupra progresului în sănătate. Investițiile în viitor pe baza lecțiilor din pandemie

22 septembrie, 2022

Dincolo de investițiile în sistemul de Sănătate – prevăzute în bugete și în proiectele europene – stau politicile de sănătate, astfel încât alocările să fie focusate pe eficiență.

Cum arată marile programe de sănătate ale României, care e randamentul lor și cum ar arăta modelul ideal de investiții? Ce schimbări de perspectivă și măsuri concrete de resetare a adus cu sine experiența pandemiei Covid? Și ce prioritate are prevenția bolilor grave pe agenda celor care construiesc politicile de Sănătate publică în România?

La Conferința CDG ”Finanțarea dezvoltării” organizată marți, 20 septembrie, CursDeGuvernare a încercat să facă un inventar al acestor resurse, adunând în jurul mesei de discuție unele din cele mai potrivite voci, care să arate direcțiile în care ar trebui să ne uităm. Îți prezentăm mai jos cele mai importante declarații ale d-nei. Conf. Dr. Diana PĂUN, consilier prezidențial, departamentul Sănătate Publică al Administrației Prezidențiale, reieșite din discuție.

Cele mai importante declarații ale d-nei. Conf. Dr. Diana PĂUN

Mesajul meu principal: doar prin colaborare și dialog între autorități, colegii din mediul academic, societatea civilă, societățile profesionale și mediul de business putem contura o viziune pentru dezvoltarea sistemului de sănătate.
Nu vreau să vorbesc despre Planul național pentru combaterea cancerului, deși îl consider întru câtva și copilul meu. Doamna senator Nicoleta Pauliuc a fost portavocea pacienților, dar și a autorităților și a fost sufletul în jurul căruia s-a construit acest plan național. Menționez că toate inițiativele legislative ale doamnei Pauliuc, care, deși nu este medic, le-a lansat ca inițiative în Parlamentul României, au fost promulgate. Sunt legi solide, pe baza cărora putem construi.
Pandemia e încă destul de aproape de noi și ar trebui să valorificăm lecțiile pe care ar fi trebuit să le învățăm. Această criză sanitară ne-a relevat vulnerabilitățile din sistemul medical românesc.
Trebuie să recunoaștem decenii de ignoranță în a prioritiza investițiile în sistemul sanitar. Pandemia a avut și puncte bune, dacă putem spune asta. Ne-a arătat că, dacă în ciuda deficiențelor sistemului luăm măsuri proactive și suficient de ambițioase, dacă le transpunem rapid în acțiune, putem să trecem peste momente critice.
Pandemia ne-a arătat că sistemul sanitar este elementul fundamental, pilonul construcției unor sisteme reziliente. Orice construcție societală care se vrea durabilă trebuie să investească în sănătate. Nu e o vorbă, e realitatea.
Prima lecție învățată de mine în pandemie este lecția leadership-ului. Cred că lecția care s-a oferit la cel mai înalt nivel a reprezentat un mesaj de încredere, de coeziune, de coordonare. Să recunoaștem, am trecut peste primele 3 valuri de pandemie mult mai bine decât țări cu sisteme sanitare mult mai performante.
Este foarte important să implicăm comunitățile în răspunsul la o situație de criză, este important să avem o strategie corectă de comunicare, adaptată cultural. Managerii trebuie pregătiți în mod performant. Este momentul oportun, inclusiv legislativ, în care să creăm manageri performanți, la toate nivelurile.
O altă lecție pe care am învățat-o din pandemie: suntem un popor adaptabil. E un avantaj enorm, dar construirea acestor capacități adaptive trebuie să continue pentru că doar menținerea unui ritm accelerat de adaptare poate reduce decalajele pe care noi le avem față de țări civilizate.
În al treilea rând: este esențial să investim în inovație, în cercetare, în digitalizare. Cred că transformarea digitală a sistemului sanitar este elementul cheie care poate face sistemul să fie mai eficient, mai durabil, mai rezilient. Nu e doar o chestiune tehnică sau legislativă, ține și de aspecte organizaționale.
Exemplu: toată lumea creează sisteme informatice, ele nu sunt din păcate interconectate. Atunci când am lucrat Planul de cancer ne-a fost foarte greu să obținem date reale, cifre exacte din România. Tine de aspectul cultural- nu e ușor să operezi IT pentru generațiile mai mature. E dificil să capeți competențe operaționale, în acest sens trebuie acționat.
A patra lecție: investiția în educație. E mijlocul cel mai la îndemână pentru a transforma orice sistem. Educația pentru sănătate a reprezentat o temă principală încă din primul mandat al președintelui, este o parte din România Educată. E mult mai ieftin să previi decât să tratezi.
Lecția solidarității: nu suntem singuri. Facem parte dintr-o Europă unită și solidară. Nu am fi putut altfel să facem rost atât de rapid de vaccinuri, iar România, pe perioada pandemiei, dar și acum, în perioada agresiunii ruse în Ucraina, a dovedit că respectă principiile și valorile asumate, la cel mai înalt nivel, în corelare cu partenerii strategici. România a ajutat țări mai dezvoltate decât noi și la rândul ei a fost ajutată, cu personal, cu medicamente, atunci când a avut nevoie.
Lecția cea mai importantă este, subliniez, aceea a colaborării.