Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii, spune că pentru a avea o imagine clară a schimbărilor din piața muncii și piața educației este prioritară conectarea bazelor de date deținute de diverse instituții. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ””Fabrica de creiere”: Formarea competențelor pentru industriile cu valoare adăugată mare – de la școală, la universitate, la sistemul de formare continuă” de marți, 27.02.2024, de la Universitatea POLITEHNICA București.
Ca noutate, el a menționat operaționalizarea proiectului Reconnect: interconectarea bazelor de date de absolvenți de învățământ universitar și preuniversitar cu bazele de date ale Agenției Naționale de Ocupare și Formare Profesională.
Cele mai importante declarații:
- Încercăm de câțiva ani să schimbăm, având la dispoziție și fonduri europene, și să interconectăm între ele bazele de date ale diverselor instituții din țara asta, astfel încât să ne putem face o imagine mult mai amplă despre cum trebuie să ne adaptăm în această continuă schimbare de pe piața educației și a forței de muncă.
- La finalul anului 2023, împreună cu Ministerul Educației, am reușit să operaționalizăm Proiectul Reconnect, proiect ce presupune interconectarea bazelor de date de absolvenți de învățământ universitar și preuniversitar cu bazele de date ale Agenției Naționale de Ocupare și Formare Profesională, astfel încât să vedem, din absolvenții unui an, câți dintre ei își de lucru, în ce domenii.
- Să vedem ce alte locuri de muncă se caută pe piața muncii și pentru care nu există ofertă educațională, astfel încât să adaptăm oferta educațională, ca și oferta de ocupare, formare și reformare profesională, de reskilling, upskilling, pentru a ne adapta schimbării de pe piața forței de muncă.
- În paralel, încercăm să introducem anul acesta, împreună cu partenerii sociali – asociațiile sindicale și patronale – și un sistem francez de reformare profesională, de introducere a unor vouchere electronice pe care angajații să le primească angajații, ca să poată dobândi noi competențe, în baza lor, în domenii cheie. Vorbim de digitalizare, energie verde și limbi străine, domenii de genul acesta.
- Este atât o preocupare națională, cât și o preocupare europeană. Am fost în toamna anului trecut la Barcelona, la o conferința organizată pentru serviciile publice de ocupare, de către președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene. Un proaspăt numit ministru al Muncii în Suedia, care era și profesor universitar, spunea că în vreme ce noi încercăm să ne adaptăm Inteligenței Artificiale, niște băieți dintr-un laborator de cercetare de pe undeva, pe la Harvard, tocmai inventează ceva ce este cu mult peste IA și că aceasta este piața la care trebuie să ne adaptăm continuu.
- Evident că unele meserii vor dispărea, dar nu vedem în asta o tragedie. Prin revoluția tehnologică vedem faptul că munca noastră se va ușura și că va fi o muncă mai bine plătită. De exemplu, dacă cum acum 100 de ani existau niște coșari care frecau hornul, sau existau niște cetățeni care făceau pantofi, azi nu mai există. Ei bine, în viitorul apropiat, foarte apropiat, anumite meserii nu vor mai exista, în schimb acei oameni se vor putea califica pentru o muncă mai ușoară și mai bine plătită. Mă uit, de exemplu, spre fabricile ce produc de la trotinete electrice la automobile electrice, nu mai găsești mecanicul plin de ulei și unsoare, ci un angajat cu o tabletă care-i dictează unui robot ce piesă să monteze. Munca acelui om nu mai este una într-un mediu neprielnic ori care să presupună foarte mult efort, ci este mult mai ușoară și mult mai bine plătită.
- Studentul nu este specialist la finalizarea cursurilor, ci școala trebuie să-i permită să învețe să se adapteze foarte ușor, pentru că fiecare companie are softul ei, programul și aplicațiile ei. Ideea este să dobândești suficiente cunoștințe, astfel încât să poți să te adaptezi, să înveți foarte ușor să folosești aceste produse, să te adaptezi din nou atunci când ele își fac update.
Sesiunea de Q&A:
Întrebare: Aceste competențe moderne, ale viitorului apropiat, nu se pot materializa prin voință, ci este nevoie de planuri concrete în acest sens. Aducând conversație în zona pregătirii, de upskilling, poate ne spuneți despre viziunea sau strategia de viitor în creșterea nivelului de pregătire a forței de muncă pentru a face față acestor cerințe moderne?
Răspuns: Am adoptat Strategia de ocupare pe perioada 2021 – 2027, cu plan de acțiune. Dar, ne uităm în piață, la locurile de muncă ce se declară în mod repetat vacante de către companii și ne recalibrăm cursurile de formare și reformare către acele competențe care se cer în piață.
În paralel, în colaborare cu Ministerul Educației, ne uităm și pe piața educației, să vedem ce noi materii pot fi introduse în circulație.
Întrebare: Cum se va realiza pregătirea specialiștilor pentru domeniul energetic, în condițiile dezvoltării energiei din surse regenerabile? Se leagă cu faptul că au fost introduse niște joburi noi, de exemplu, specialist dezvoltare digitală. Nu le putem aplica, întrucât nu există standardele. Problema este că s-a dus o luptă foarte grea să ajungem să adoptăm codurile, după care nu avem încă standardele. Eu, degeaba fac un curs de transformare digitală, dar nu pot să ofer diplomă care să fie recunoscută. Avem aceeași situație cu operatorii de drone și instalatorii de panouri solare.
Răspuns: COR-ul se adaptează constant la cerere, iar ulterior se elaborează standardele ocupaționale. Avem cursuri organizate și de organizațiile sindicale și de cele patronale. Când am vrut să schimbăm standardele ocupaționale, a venit mediul privat și a cerut o perioadă tranzitorie, pentru că avem în derulare și rămânem cu ele așa. Este o chestiune pe care firmele trebuie să o aplice și nu vrem să le spunem noi cum să facă. Se pot face cursuri pentru ocupațiile de care ați spus și se pot da diplome.
Întrebare: Despre joburile din industria textilă…
Răspuns: Industria textilă și sistemul lohn începe să se descurce tot mai greu pe această piață în care salariile au crescut în ritm alert. Pe această piață cu costuri destul de ridicate cu forța de muncă, industria textilă întâmpină din ce în ce mai mari dificultăți. Rolul nostru de a genera joburi care să aducă plus valoare, nu de a menține niște joburi plătite la salariul minim pe economie. Tocmai vorbeam de formare și reformare profesională. Industria textilă, ori se adaptează și își negociază contractele, ori se mută pe alte piețe, unde forța de muncă este mai ieftină. Noi avem un deficit de forță de muncă. Este ilogic să ții niște angajați pe salarii minime, când poți să-i recalifici și să-i folosești în alte joburi, care sunt mai bine plătite și aduc mai multă plus valoare economiei.
Partenerii evenimentului:
- Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București
- eMAG
- InoovX BCR
- NXP Semiconductors
- Factory 4.0
Eveniment recomandat de:
ASPOLI: Asociația Studenților din Politehnica București și UNSR – Uniunea Națională a Studenților din România.