Ministrul Ciprian Teleman a anunțat joi că ”la finalul PNRR avem ca obiectiv acoperire internet pe 99,99% teritoriu”. În acest moment, în România există 200 de ”pete albe” pe harta acoperirii teritoriale cu Internet.
”Ne propunem prin PNRR este să ducem internet în zone cu densitate mică. Avem pe lângă promisiunea politică și o datorie: degeabă alocăm bani pentru digitalizarea educației dacă nu avem internet. La finalul PNRR avem ca obiectiv acoperire pe 99,99% teritoriu”, a afirmat ministrul Ciprian Teleman.
Intervenția VIDEO integrală aici:
Cele mai importante declarații ale lui Ciprian Teleman:
- În pilonul 2 din PNRR avem partea de digitalizarea educației, care ne va ajuta să fim pregătiți total peste 5 ani. În afara PNRR va trebui să găsim pârghii politice pentru a stimula educația celor care nu mai sunt în acest sistem, respectiv cetățenii și antreprenorii pentru a fi prezenți în spațiul digital.
- Prin partea de transformare digitală din PNRR țintim baza – în primul rând, o structură guvernamentală a datelor pe care le deține statul, un nucleu de date integrate care să poată fi folosit de instituțiile interesate, instituții care să adauge date, apoi, exterior, un cerc de platforme de date unde, de exemplu, o instituție interesată să poată interoga baza de date pentru a stabili o politică pe termen lung.
- Așa ar trebui să arate arhitectura de date a statului. PNRR oferă o mare oportunitate, aceea de a ne încadra într-un termen scurt. Vrem, nu vrem, va trebui să avem cele mai bune căi pentru a ne atinge țintele până în 2026. La acest orizont vom avea, de exemplu, cetățenie digitală și vom avea implementat sistemul once-only.
- Rolul statului este acela de a creea condiții corecte de concurență și să se asigigure că soluțiile furnizate sunt potrivite. Vorbim de independența unui produs de vendor, de testatea soluțiilor înainte de a începe implementarea pentru a ne putea asigura că respectă toate standardele, și de transparentizarea procesului de achiziții publice pentru a elimina semnele de întrebare ale procesului.
- Ca beneficiar, repet, va trebui să ne asigurăm că soluțiile sunt cele mai bune și livrabile în timp util.
- Ținta noastră e 100% online servicii publice. Noi putem pune la dispoziție servicii, dar avem nevoie de utilizatori. Regretul meu referitor la PNRR este că cota alocată inserției în spațiul digital nu e suficient de ridicată. Din august vom avea Cărți de Identitate electronice, dar înlorarea va dura. Oamenii trebuie să se obișnuiască cu utilizarea acestor instrumente.
- Baze de date comune – Va trebui să definim, să asumăm politic, un moment de la care cetățenii ar trebui să refuze cererea unei autorități de a-i furniza documente. Noi ar trebui să ne asumăm politic lucrul acesta, să dăm posibilitatea cetățenilor să refuze. Momentul ăsta nu e departe, anul acesta vom avea primele teste cu ADR să vedem cum funcționează interinstituțional.
- Broadband și acoperire – Este în lucru o harta la ANCOM a acoperirii internet, sunt 200 de pete albe acum, avem obligația să avem acoperire în intreaga țară până în 2025. Ne propunem prin PNRR este să ducem internet în zone cu densitate mică. Avem pe lângă promisiunea politică și o datorie: degeabă alocăm bani pentru digitalizarea educației dacă nu avem internet. La finalul PNRR avem ca obiectiv acoperire pe 99,99% teritoriu.
- Prin PNRR vor fi finanțate proiecte de digitalizare, dar după ce ne asigigurăm că actuala arhitectură guvernamentală de date e gata măcar în forma ei conceptuală, să știm cum arată aplicațiile care pot fi interconectate. Pentru asta avem nevoie de un acord, îl vom avea până la sfârșitul anului.
- Blockchain – Redresarea și reziliența la noi are anumite priorități. Împreună cu Ministerul fondurilor ne-am gândit la programe, la competiții care să stimuleze tehnologiile viitorului. Ținta e să ajungem la e-gov, la fel ca în Estonia. Nu avem decât barierele de timp și de bani.
Articolul cu transmisia video integrală a evenimentului și cele mai importante declarații ale speakerilor:
Articolul cu sinteza ideilor prezentate de speakeri:
PNRR România – prima dezbatere publică pe draftul de la care sperăm demarajul