VIDEO / Alexandru AGATINEI, CEO, How To Web: Investițiile urmăresc talentul: în ultimii 3 ani, start-up-urile au atras peste 100 mil. euro anual

1 martie, 2024

”Avem date pentru România, din punctul de vedere al investițiilor de capital de risc în start up-uri. În ultimii trei ani au reușit să atragă investiții ce au depășit 100 de milioane de euro anual. Peste jumătate din volumul acestor investiții a fost investit de fonduri care operează din afara României și vizează în mod special talentul”, a declarat Alexandru Agatinei, director How to Web marți, la conferința CDG ”Fabrica de creiere” – Capitalul uman și masa critică necesară economiei pentru adecvarea la noile tehnologii

Cele mai importante declarații:

O să vă spun puțin despre How to Web, pentru că ceea ce urmează să vă transmit vin cu acest bias. Vă rog să fiți conștienți despre acest bias, să aveți un filtru despre ceea ce voi transmite, ca să decideți cum veți acționa cu informațiile de aici.

Vreau să vă transmit niște informații, iar contextul este acela că fac parte din echipa How to Web. Noi construim, de aproximativ 15 ani, o conferință, care este cea mai mare conferință de tehnologie și inovație din Europa de Est și care contribuie, în spațiul ăsta – și geografic, dar și din punct de vedere tehnologie industrie – ca în București, să ajungă peste 2.500 de oameni dintre cei mai faini oameni care au roluri în tehnologie. Fie sunt fondatori de companii, fie sunt stakeholderi relevanți în ecosistem, în București, în România, și care colaborează între ei, pentru că ceea ce ajută conferința, în mod special, este ca ei să facă schimb de business, să aibă loc tot felul de tranzacții. Că e vorba de angajare sau de investiții ridicate din zona asta de capital de risc, toate astea sunt facilitate de un astfel de context.

În contextul acesta, avem și noi niște observații. Și din ultimii 15 ani, și din conferință, dar și din alte proiecte. Pe de altă parte, am început să facem și alte acțiuni care se îndreaptă către zona de soluții. Pe lângă dezbaterile pe care le avem, trebuie să fiți conștienți că fiecare dintre oamenii care au fost azi aici fac parte dintr-o soluție sau dintr-o serie de soluții. Vă spun cum reușim noi să construim soluții în spațiul ăsta.

Afirmațiile erau următoarele: educația este o cărămidă de nelipsit în progresul din orice industrie și în orice domeniu; că este formală sau informală, trebuie să existe o formă de educație și nu există prea devreme pentru a interveni în procesul de educație al tinerilor. Pe de altă parte, și închei zona de afirmații, productivitatea poate să fie influențată de gradul de inovație pe care unele produse din industrie le au și viceversa. Inovația, dacă ajută cu ceva, și cercetarea poate să se transforme în inovație care să fie folosită în mediul de business sau poate să fie cercetare pur teoretică, care să avanseze și să ajute la niște break through de genul celor pe care le vedem azi – Inteligență artificială și cuantum computin – deși ele pornesc ca un endever pur teoretic, și este foarte bine că se întâmplă și așa. În definitiv, ele trebuie să aducă un progres semnificativ în productivitatea pe care o națiune, România în cazul ăsta o are. În toate sectoarele din țara respectivă, indiferent dacă sunt operate de companii internaționale, de stat sau antreprenoriale locale ș.a.m.d.

Ce observăm noi are legătură cu zona în care oamenii construiesc produse noi – start up-uri, în general, și start up în viziunea vestică, în sensul acestor echipe care dezvoltă produse de tehnologie, că sunt software, hardware sau un mix – și care ajung să fie niște pretendenți redutabili în industrii bine stabilite sau să deschidă noi industrii, noi piețe. Ele sunt un motor al economiei multor țări sau multor regiuni și ele au câteva avantaje. Anume că sunt globale – piața pe care o adresează este globală din ziua 1 sau chiar ziua zero. În spațiul în care ne aflăm, înțeleg că e necesar să adresezi o piață globală, pentru că piața internă, România, este nesemnificativă. Este semnificativă, dacă vrei să faci un business de lifestyle, dar pentru cele care influențează sau sunt game chalengeri în lume, ei au această mentalitate de global from Day 1, say Day 0. Și contribuie la progresul inovației, pentru că resursele pe care le au nu se compară cu cele din industriile consacrate, în care operează companiile de succes acum, acre de cele mai multe ori sunt corporații, sunt alt fel de animal în mediul de business, față de start up-uri, și sunt ceea ce se numește mai nou anti-fragile. Sunt reziliente. Sau, rezistența pe care o au poate să fie întinsă la extrem. Aceste echipe pot, cu foarte puțin resurse, în foarte scurt timp, să arate că pot să concureze cu produse mult mai bine finanțate, cu o distribuție mult mai largă ș.a.m.d.

Astfel de produse se nasc și din România și revin la ce se întâmplă aici, și cu filtrul de start up și de tehnologie, ce vreau să vă transmit, informații care pot să fie îmbucurătoare, dar sunt fapte. Noi, pe lângă alte conferințe, mai facem și niște rapoarte. Avem date pentru România, din punctul de vedere al investițiilor de capital de risc în start up-uri. Cu o nuanță aici – s-ar putea să nu opereze din România, să nu fie toți oamenii prezenți fizic în România – dar au acest ADN de echipe formatoare în care majoritari sunt românii sau sunt exclusiv formate din români. În ultimii trei ani au reușit să atragă investiții ce au depășit 100 de milioane de euro anual. Companii ale căror nume poate că le știți.

Pe de altă parte, din acești bani, sunt din ce în ce mai mult investiți de fonduri de investiții cu capital de risc ce operează din afara României. Peste jumătate din volumul acestor investiții a fost investit de fonduri care operează din afara României și vizează în mod special talentul. În etapa asta, în care construiești o companie de la zero, mai degrabă echipa este cel mai puternic asset, ea este capabilă să construiască niște produse care pot să schimbe o industrie și să câștige o industrie.

Din ce în ce mai multe fonduri vizează acest talent de români, cu acest focus pe tehnologie, inginerie ș.a.m.d. Aceste companii, precum un Ui Path, dar și alte firme, care anul trecut au ridicat runde de investiții – Druid, FlowX, Veridion etc. – mai toate folosesc ceva ce implementează și tehnologii AI, multe dintre ele fac chestii super complexe din punct de vedere inginerie.

Părerea unor astfel de investitori despre talentul care se găsește în România. I-am întrebat pe unii dintre ei și ei consideră că momentumul este în creștere. Adică, de acum încolo, se cam încheie un ciclu în care a avut loc curățarea unor business-uri și proiecte care nu erau fezabile din punct de vedere financiar, și de acum încolo lucrurile vor fi în creștere.

Pe lângă aceste highlight-uri de care e bine să știți, și noi avem niște întrebări despre Cum arată colaborarea în interiorul unei țări? Trebuie să vizeze zona asta de educație de care vă ziceam inițial, de policy și regulation și care să încurajeze talentul să își găsească cât mai repede rolul cel mai potrivit într-un interval de timp, nu pe toată viața. Nu cred în commitmentul care depășește cinci – 10 ani, pentru cineva, într-o anumită etapă. Este bine să știi unde te potrivești cel mai bine în timpul facultății, imediat după facultate, după primul job, al doilea, al treilea, în tehnologia x sau y. Acesta este modul în care ne întrebăm noi: Cum arată colaborările dintre actorii dintr-un ecosistem, care implică nu doar zona de business, dar și lumea academică, guvernele și administrația locală?

Despre soluții pe care le construim împreună cu astfel de actori, pe lângă conferința care atrage cei mai faini oameni din estul Europei cu care te poți întâlni și poți face business, există o altă inițiativă pe care am pornit-o acum câțiva ani și care are acțiuni pe tot parcursul anului și adresează inclusiv studenții, fondatorii și cercetătorii, în jurul cărora se alătură stakeholderi importanți pentru progresul lor. Astfel, toți au parte de workshop-uri sau sesiuni in person, și între ei, dar și cu oameni relevanți pentru ca ei să facă progres. Anul trecut am avut bootcamp-ul numit Leisure Valley Innovation bootcamp, în care cercetători de la institutele naționale de cerectare dezvoltare care fac parte din platforma Măgurele s-au întâlnit și cu fondatori și cu studenți și au creat sau au avansat cu proiecte la care acești cercetători lucrau. Sau, atenția pentru verticale. Am auzit câteva dintre ele – în zona de health, transfer tehnologic, fintech, cuantum ș.a.m.d.

Întrebare: Considerați că recrutarea studenților încă din timpul facultății, de către companii, pune în pericol creșterea lor?

Răspuns: Observăm că se întâmplă asta, dar nu știu pentru cine este neapărat sau nu benefic. Mai degrabă, ceea ce ne interesează pe noi, prin ceea ce dezvoltăm ca și soluții este ca acești studenți, împreună cu actorii relevanți să poată lucra din timp, să se poată cunoaște, să poată înțelege care poate să fie contribuția acelui student sau acelui grup de studenți în industria în acre operează compania respectivă. Fără să-i pună neapărat în pericol dezvoltarea academică, deși dezvoltarea academică trebuie să contribuie la modul în care el reușește să impacteze pozitiv acea productivitate în industrie.

Comentariu la întrebare: Nu vreau să emit o părere despre cât de bine este fie recrutați studenții. Până la urmă, pot să înțeleg foarte bine dificultățile financiare și nevoia studenților de a avea mai mulți bani. Dar, lucrurile care ar trebui să se întâmple la nivelul instituțiilor de învățământ superior este o minimă educație pentru ceea ce înseamnă antreprenoriat, business. Pentru că, până la urmă, trebuie să intri cumva în viața reală cu un bagaj de cunoștințe cât mai larg, pe lângă lucrurile specifice pe care le studiezi. Este bine să știi despre project management, ce înseamnă un plan de afaceri, ce înseamnă un return of investment ș.a.m.d.

Partenerii evenimentului:

EVENIMENT RECOMANDAT DE: 𝗔.𝗦. 𝗣𝗼𝗹𝗶 𝘀̦𝗶 𝗨𝗻𝗶𝘂𝗻𝗲𝗮 𝗡𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗮̆ 𝗮 𝗦𝘁𝘂𝗱𝗲𝗻𝘁̦𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗶𝗻 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗮 – 𝗨𝗡𝗦𝗥