În esenţă, finanţele publice au luat un start slab în 2017, cu venituri totale pe luna ianuarie mai mici cu 1.17 miliarde lei faţă de aceeaşi lună din anul anterior, influenţa decisivă venind pe partea de TVA (-1,73 miliarde lei).
Facem aici precizarea că rambursările de TVA au atins 1,2 miliarde lei ( interesantă similitudinea cu scăderea veniturilor bugetului general consolidat).
Puțină, dar indispensabilă istorie a anilor post-electorali: Explicaţiile oferite oficial, corelate
Ian. 2017: ”În ceea ce privește încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere față de ianuarie 2016 cu 24,8%, pe fondul reducerii cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, măsură care s-a reflectat în încasările începând cu luna februarie 2016. De asemenea, rambursările de TVA au fost mai mari cu 75 mil. lei față de aceeași perioadă a anului precedent, reprezentând 1,2 miliarde lei.”
Ian. 2013: ”Taxa pe valoare adăugată încasată a crescut cu 2,1% faţă de luna ianuarie 2012, dar ca urmare a creşterii rambursărilor din TVA cu 46,8%, soldul net al încasărilor s-a diminuat cu 9,5 %.” Citatele provin din notele privind execuţia bugetului general consolidate, aşa cum sunt ele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Rescriere corelată ianuarie 2013 cu ianuarie 2017: Dacă s-ar fi păstrat cota standard de 24% în loc de 20%, regula de trei simplă ar fi dat o valoare a încasărilor de 6.288 milioane lei, respectiv o scădere de 9% a încasărilor, ca urmare a creşterii rambursărilor din TVA cu 75 mil. lei față de aceeași perioadă a anului precedent.
Dacă, în ianuarie 2017, raportul dintre scăderea încasărilor de TVA şi scăderea încasărilor per total ale bugetului general consolidate a fost de 149,4%, în ianuarie 2017 acelaşi raport s-a cifrat la 148,5%. Foarte interesantă coincidenţa acestor influenţe negative şi cum reuşesc alegerile să inducă aproape automat scăderi ale încasărilor de TVA în prima lună a anului următor.
Pentru a verifica ipoteza scăderii TVA imediat după alegeri, am verificat ce s-a întâmplat în ianuarie 2009 şi am constat că, în pofida creşterilor massive de venituri de la finele lui 2008 şi înainte de manifestarea efectelor crizei, încasările din TVA au scăzut faţă de aceeaşi lună a anului precedent cu 8,1%. Adică în preajma reperului de 9% deja depistat.
Ce a ieşit din verificarea pe ultimii zece ani
După aceea, am luat şirul anual al încasărilor de TVA în prima lună a anului din ultimii zece ani, pentru a vedea dacă nu cumva apar şi alte scăderi, în ideea ca nu cumva scăderea încasărilor consecutiv alegerilor să fie o simplă coincidenţă şi să apară scăderi similare în ani ce nu sunt electorali.
Iată ce-a ieșit :
Datele arată clar perechile de scăderi consecutive anilor electorali 2008, 2012 şi 2016, cu creşteri sistematice între aceştia. Excepţia notabilă fiind anul 2010, când, în condiţii de criză, s-a produs o scădere puternică a încasărilor. Atenţie mare, scădere a încasărilor într-un procentaj de 25,8%, similar celui de 24,8% din 2017.
Adică am căutat să vedem dacă avem de-a face cu o coincidenţă şi, lămuriţi sau nu ( rămâne să decideţi, dar se pare că ”e ceva putred în Danemarca”, din moment ce sistematic înregistrăm încasări mai mici la buget după alegeri pe fondul unor realizări economice aparent bune) am ajuns ( să sperăm că este doar atât !) la o altă coincidenţă.
Probabil că nu este nevoie să va mai reamintim ce s-a întâmplat la mijlocul lui 2010, când s-a ajuns la concluzia că majorările de salarii şi pensii nu pot fi onorate iar taxarea consumului a fost trimisă spre limita superioară recomandată şi practicată de puţine state UE. Simultan cu tăierea salariilor recent crescute, bazate pe ipoteza unei creşteri economice perpetue la nivel ridicat.
