Camera Deputaților votează luni modificările la Codul administrativ al României, modificări care întăresc controlul politic asupra administrațiilor locale.
Este de așteptat ca, în ciuda problemelor pe care le ridică, modificările să fie adoptate cu largă majoritate de Parlament, doar USR și PMP anunțând că nu susțin modificările operate de coaliția majoritară.
Puterea s-a asigurat că poate conta pe voturile UDMR:
pragul de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în administraţia locală este acum unul orientativ. Art.94 (2) prevede: ”Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin. 1 (cel care stabilește pragul de minim 20%- n. red.), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)„.
Chiar dacă nu este prevăzut explicit, UDMR consideră că aceeași logică se poate aplica și în ceea ce privește plăcuțele bilingve.
(Citiți și: ”Curtea de Conturi / 80% din fraudele la achiziții se petrec în administrația locală. Soluția – înființarea Unității Centralizate de Achiziții”)
PNL nu a transmis oficial care va fi poziția la vot, rămâne însă afirmația făcută de deputatul Florin Roman (PNL), președinte al Comisiei de administrație, care a spus săptămâna treecută, în plen: „Nu putem ca pentru două articole să aruncăm la coş un întreg proiectul“.
Și primarul Timișoarei, Nicolae Robu, se poziționează similar. El a scris, vineri, pe Facebook: ”Dragă Ludovic, daţi parlamentarilor PNL mandat să voteze noul cod administrativ! El nu este perfect, evident – este oare ceva perfect pe lumea asta?!-, dar reprezintă un important pas înainte în legislaţia administraţiei publice!”
Totul pentru aparat birocratic, cât mai puțin pentru cetățeni
Noul Cod administrativ slăbește controlul legalității actelor administrative:
Primarii nu își mai asumă responsabilitatea deciziilor, aceasta fiind așezată pe umerii directorilor, iar angajații din primării vor fi la dispoziția primarului, după ce a fost diminuat rolul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
A fost eliminată și obligativitatea avizării de legalitate a hotărârilor consiliilor locale de către secretarul unității– art. 136, pct.3, alin. b.
Patrimoniul comunităților locale va fi mult mai ușor de înstrăinat, fiind nevoie de o majoritate simplă pentru decizii, iar transparența actelor normative este pusă sub semnul întrebării după ce au fost respinse amendamentele legate de caracterul public al ședințelor comisiilor din consiliile locale și județene.
(Citiți și: ”Raport Curtea de Conturi: Erori financiar-contabile de 9 miliarde de euro în instituțiile statului. 150 de milioane de euro prejudicii”)
Una dintre noile prevederi ale Codului Administrativ este aceea că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene aleşi după anul 1992 vor primi o pensie specială în limita a trei mandate.
„Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acoră drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”, prevede actul normativ.
O altă modificare le permite aleşilor locali să aibă calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.
De asemenea, cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut la al. 1 se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0.40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.
Totodată, pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene.
Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.
(Descărcați AICI forma în care intră la vot Codul administrativ)
Noul cod rezolvă și anumite probleme de incompatibilitate, art. 132 precizând: ”Comunele, orașele și municipiile sunt reprezentate de drept în adunările generale ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară și în adunările generale ale operatorilor regionali și locali de către primari. Primarii pot delega calitatea lor de reprezentanți ai unităților administrativ-teritoriale în adunările generale viceprimarilor, administratorilor publici, precum si oricăror alte persoane din aparatul de specialitate al primarului sau din cadrul unei instituţii publice de interes local.
La toate acestea, se adaugă și modificarea atribuțiilor Curții de Conturi. Instituția nu va mai avea aceeași putere asupra administrației în timpul controalelor, puterea Curții se adună într-o singură mână, sesizarea procurorilor în cazul ilegalităților constatate se face acum doar prin decizia președintelui Curții de Conturi, care capătă puteri discreționare.
