Valéry Giscard d’Estaing dorește o ”restartare” a Europei, la care să contribuie mai puține state. La 92 de ani, fostul președinte al Franței și unul dintre arhitecții UE se mișcă și vorbește mai greu, dar continuă să încerce să schimbe viitorul continentului, scrie Politico. El lansează, pe 11 aprilie, un nou tink-tank politic.
”Am fondat Spațiul Economic European sub Jacques Delors (fost președinte al Comisiei Europene, n. red.) și moneda europeană, cu contibuția lui Helmut Schmidt (fost Cancelar german, n. red.) și a mea. Ar fi trebui să continuăm, dar ne-am oprit. Ne-am oprit la jumătatea drumului”, afirmă Valéry Giscard d’Estaing.
Sub președinția lui Giscard d’Estaing, Franța și Germania au instituit sistemul monetar european care a pus bazele unei monede unice în UE și au înființat Consiliul European, considerat pe scară largă drept cea mai puternică instituție din Bruxelles. Și tot sub mandatul lui, membrii Parlamentului European au fost aleși prin vot direct pentru prima oară.
Mai târziu, Giscard d’Estaing a prezidat comisia care a elaborat o Constituție a Uniunii Europene, proiect la care s-a renunțat după ce alegătorii francezi l-au respins într-un referendum, în 2005.
Din punctul de vedere al fostului lider european, ultimul pas major înainte a fost făcut de UE în 1992, odată cu adoptarea Tratatului de la Maastricht, care a pus bazele monedei unice europene și a extins cooperarea între statele europene. Lipsa ulterioară de progrese a lăsat continentul înfricoșat de schimbări tot mai rapide.
”La momentul semnării Tratatului de la Maastricht, China nu era atât de importantă cum este azi, iar Statele Unite erau puternbic conectate cu Europa- aveam o politică comercială comună. Astăzi, toate acestea s-au schimbat, întreaga lume s-a schimbat, numai Europa nu”, crede fostul președinte.
El spune că Europa se află într-o stare de ”profundă confuzie”, din cauză că este slabă și birocratică, și nu conștientizează că ”metodele tradiționale nu mai sunt corespunzătoare, nu mai produc rezultate satisfăcătoare și inovatoare”.
În cartea ”Europa- Ultima șansă pentru Europa”, lansată în 2014, fostul președinte francez a pledat pentru resetarea proiectului european, cerând ”urgent” crearea unei entități ”puternice și federative” compusă din 12 state: Germania, Franța, Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg, Spania, Portugalia, Irlanda, Austria, Finlanda și Polonia.
Proiectul propus de Giscard d’Estaing urma să funcționeze cu instituții unice, buget unic, sistem unic de taxe, fără nicio schimbare a Tratatului european.
Astăzi, Giscard d’Estaing repetă: Europa are nevoie de idei noi care să-i propulseze traiectoria într-o lume în continuă schimbare. Cu scopul de a produce acest tip de idei, Valéry Giscard d’Estaing lansează pe 11 aprilie un nou grup de analiză politică intitulat ”Re-imagine Europa”.
Potrivit directorului executiv al ”Re-imagine Europa”, Erika Widegren, membrii Consiliului- dintre care fac parte șeful OECD José Ángel Gurría și fostul premier olandez Wim Kok- se vor concentra pentru a promova”viziune clară” a unui ”nucleu puternic” al statelor UE.
Erika Widegren spune că cele 12 state care ar putea colabora în acest proiect ar putea să nu mai fie aceleași pe care le nominaliza Giscard d’Estaing în cartea sa din 2014 deoarece ”lucrurile s-au schimbat dramatic în ultimii 3 ani și jumătate”.
Valéry Giscard d’Estaing spune că primul proiect la care lucrează think-tank-ul este acela al modernizării sistemului fiscal al UE.
”Nu este vorba despre alinierea sistemelor fiscale existente, ci despre înlocuirea acestora. Trebuie să ne întoarcem la concepte mai simple și mai inteligibile. Sistemele fiscale ale UE moștenite din secolul al XIX-lea sunt foarte complicate și copleșite de datorii”, spune el.
Giscard d’Estaing este convins că principala amenințare la adresa UE este fenomenul migrației, deoarece este legat de o creștere globală a populismului. Numărul celor care migrează în Europa va crește dar continentul este aproape de atingerea capacității sale maxime de a-i primi pe aceștia, afirmă Giscard d’Estaing.
UE ar trebui, de asemenea, să reconsidere unele dintre ideile care au fost incluse în proiectul său de Constituție a UE, inclusiv reducerea numărului de comisari, reducerea birocrației și utilizarea mai bună a principiului subsidiarității, care ar reduce autoritatea Bruxelles-ului în probleme care sunt mai bine gestionate de guverne naționale, regionale sau locale.
Politicianul francez este ferm convins că instituțiilor europene nu trebuie să li se acorde puteri suplimentare. Dimpotrivă, problemele blocului se află, parțial, în percepția că Bruxelles-ul a depășit limita în tentativa de a reduce puterea guvernelor naționale, iar acest lucru a condus la „o deformare a sistemului european”, „ceea ce îl face nepopular”.
”UE s-a lăsat prinsă de o ambiție excesivă pentru că sa văzut ca guvern al Europei. Nu este însă guvernul Europei. În prezent, Europa nu are un guvern”, afirmă fostul președinte.
Urmărește-ne pe Google News
