La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Creșterea PIB continuă să scadă. Industria, la -2,7% ca volum pe T3 2019

INS a confirmat valoarea de 3% creștere economică pe trimestrul III 2019 și, implicit, traiectoria descendentă a acestui indicator pe parcursul anului în curs. De… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Contul curent la unsprezece luni, pe minus cu aproape zece miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele unsprezece luni ale anului în curs, un deficit de aproape zece miliarde de euro sau… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Noiembrie 2019: salariul real, +10%, productivitatea muncii, -1%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2019 a fost de 5.196 lei, cu 2,1% mai mare faţă de luna… Mai mult

13.01.2020

Cronicile

Valentin Naumescu / Rusia a trecut „linia roşie” a Războiului Rece. Creşte nevoia de America în Centrul şi Estul Europei

de Valentin Naumescu 22.7.2014

Idei şi puncte cheie:

  • Prin bombardarea avionului civil al Malaysian Airlines, separatiştii ruşi şi Rusia din spatele lor au trecut practic „linia roşie” a Războiului Rece, aşa cum Armata Rusă a mai făcut-o şi în 1983, doborând o aeronavă de linie sud-coreeană;
  • Consternarea lumii de după atentat este înlocuită treptat de sentimentul acut al comunităţii internaţionale că „ceva trebuie făcut”;
  • Dacă Uniunea Europeană eşuează astăzi, din nou, în sancţionarea severă a economiei ruse (ceea ce s-ar reflecta parţial, e drept, şi asupra economiei vest-europene), nu vor mai fi niciun fel de speranţe pentru statele est-europene (post-sovietice) de a evada din închisoarea sistemului rusesc de interese;
  • Deliberat sau nu, Putin scoate din nou Rusia din lumea civilizată, în care guvernele moscovite de după 1991 s-au străduit măcar să creeze aparenţa că doresc să o integreze, mai mult sau mai puţin credibil;
  • Pasivitatea (interesată) franco-germană în faţa atitudinii criminale a militarilor ruşi sub acoperire din estul Ucrainei, ca şi după anexarea Crimeei, naşte dezbaterea legitimă a nevoii de America în Centrul şi Estul Europei;
  • Dacă aranjamentele de securitate postbelice ale Occidentului transatlantic nu mai sunt astăzi relevante şi credibile (în principal datorită blocajului politic Germania-Franţa vs. Statele Unite), atunci probabil că se impune lansarea unui proces de reflecţie privind constituirea unei alianţe strategice noi, care să reunească Statele Unite (probabil şi Marea Britanie şi Canada) şi ţările din Europa Centrală şi de Est (de la republicile baltice în nord, până la Georgia în sud), ţări care resimt, sub o formă sau alta, ameninţarea şi presiunile politice, militare sau economice ale Rusiei vecine. Parteneriatele strategice bilaterale sunt o bună bază de pornire în alcătuirea noului format;
  • Întrebare pentru specialişti: un interceptor american anti-rachetă SM-3, de tipul celor care vor fi instalate anul viitor la Deveselu, ar fi putut distruge în aer racheta rusească BUK care a doborât avionul în Ucraina? Da sau nu? Ar fi avut timpul necesar să o depisteze, să fie lansat şi să o intercepteze înainte de impactul cu aeronava? Câte secunde sau minute a durat totul? Dincolo de răspunsul previzibil că „Ucraina nu e în NATO”, poate ar fi bine ca opinia publică est-europeană să afle totuşi ceva despre utilitatea concretă a acestui echipament defensiv, atât de combătut politico-diplomatic de Rusia. Momentul, din păcate, e cum nu se poate mai potrivit.

*

Rusia ucide masiv, sinistru, abominabil. Rachetele ruseşti zboară din nou pe cerul Europei, în căutarea visului bolnav de putere şi influenţă al fostului imperiu. Din prostie sau din ură, patologic, din beţie sau pur şi simplu din eroare, tot crimă este, oricum am lua-o. Militanţii ruşi din Ucraina, înarmaţi de Moscova, par acum doar nişte barbari în uniforme de camuflaj, cu alcool în sânge şi în cap („gorile bete”, vorba premierului ucrainean), stupizi în replicile lor inepte din convorbirile telefonice interceptate („ce căutau să zboare aici?”, „voiau să paraşuteze spioni!”, „ai găsit armamentul?” etc.), care oripilează o lume întreagă.

Prin atentatul comis acum câteva zile de bandele de infractori pe care-i sponsorizează (cel puţin pe linie militară şi logistică), începând din martie, Rusia a trecut practic „linia roşie” a Războiului Rece pe care l-a declanşat nu demult, în dorinţa preşedintelui Putin de a transforma Estul Europei într-o regiune nefrecventabilă, în care Occidentul să nu-şi mai dorească să se instaleze.

Spuneam, într-un articol trecut, că prin efectele crizei de destructurare a Estului Europei, pe care a iniţiat-o, Rusia pare câştigătoarea celui de-al doilea Război Rece. A obţinut ceea ce şi-a dorit. Acum, după atentatul de la Torez, spun că lucrurile s-ar putea schimba, iar strategia distructivă a lui Putin (ca şi destinul său politic) ar putea intra într-un declin ireversibil. În groapa pe care a săpat-o, ar putea cădea însăşi ambiţiile lui de consolidare a sferei de influenţă în Estul Europei. A mers prea departe.

Este, probabil, un loc comun ceea ce sugerez eu astăzi, dar mă alătur celor care cred că loviturile dure pe care Putin le-a dat Ucrainei s-ar putea întoarce curând împotriva regimului de la Moscova şi a Rusiei în general. Cu o condiţie: marile naţiuni ale Occidentului să aibă determinarea de a acţiona în front comun, pentru constrângerea Rusiei la abandonarea jocului de forţă din ultimele luni. Deocamdată, această determinare este pur declarativă, cel puţin până la adoptarea efectivă a noilor măsuri ale Uniunii Europene în relaţia cu Rusia. Să vedem ce şi cât sunt dispuse să facă puterile vestice, acum, când e mai clar ca oricând că Rusia trebuie contrată.

Concluziile investigaţiei (atât cât se poate face, în condiţiile unei zone ocupate de rebeli) sunt din ce în ce mai clare, de la o zi la alta, fiind practic comunicate, în esenţă, de autorităţile americane. Sigur, s-ar putea să mai urmeze detalii interesante, poate şocante, în zilele şi săptămânile care vin, dar cred că esenţialul deja se cunoaşte. 298 de oameni nevinovaţi, printre care 80 de copii, au murit într-un atentat sinistru.

Întrebarea persistentă, care ne urmăreşte acum, este: ce se poate face? Cum pot fi anihilaţi criminalii din zonă şi aduşi în faţa justiţiei? Cum poate fi prevenită repetarea acestui dezastru? Două sunt, pe scurt, căile de urmat: descurajarea Rusiei prin sancţiuni cu adevărat grele şi ajutarea Ucrainei (cu tehnică militară competitivă) în restabilirea controlului militar-administrativ (apoi a celui economic, dar asta e deja o altă poveste) asupra teritoriului propriu. Eliberarea Doneţkului ar fi un pas important înainte.

Indiferent de efectivitatea răspunsului Uniunii Europene la tragedia de la Torez, nevoia de creştere a prezenţei Statelor Unite în Europa Centrală şi de Est devine, în opinia mea, evidentă. Iar America se va întoarce pe continentul nostru, din ce în ce mai consistent în anii care urmează, în principal pentru a se interpune apropierii nefaste a Rusiei de Germania (sau invers) dar şi pentru a-şi crea un spaţiu prieten, de mare valoare strategică, intercalat între cele două puteri care, istoric vorbind, nu o iubesc.

***
Valentin Naumescu este conferenţiar universitar doctor la facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.7.2014

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    25.7.2014, 5:36 pm

    1- Domnule Naumescu , ma intreb cum poate fi bombardat un avion in zbor (cum sustineti dvs chiar la inceputul articolului). 🙂
    2- O ipotetica racheta SM-3 lansata de la Deveselu nu are cum sa ajunga in zona unde a fost doborit avionul civil al Malaysian Airlines. In plus racheta Buk nu e o arma balistica (deci cu traiectoria previdibila, posibil de calculat) . Mare diferenta intre rachete balistice si rachete AA . Ca intre tun si pistol (ca sa fie mai clar)
    3- Baza de la Deveselu nu va avea un radar atit de puternic incit sa “vada” in Ucraina (si Rusia) . Acel radar de supraveghere si alarmare timpurie cu foarte mare bataie se afla in Turcia si fiind extrem de mare (ca constructie) e fix , “priveste” catre orientul Mijlociu. Nu se roteste ca un radar normal sa poata “vedea” in alte directii ( Ucraina , Rusia) .

    Ca fapt divers dar extrem de instructiv , va recomand sa studiati cazul tragediei avionului DC9 al companiei Itavia din data de 28 iunie 1980 . Un mic ajutor : http://en.wikipedia.org/wiki/Aerolinee_Itavia_Flight_870

    Asa veti intelege (poate) mai bine cum e cu rachetele , aviatia militara si ce se poate intimpla cind un avion civil e in locul gresit si la momentul nepotrivit . Nu a fost nimeni tras la raspundere , nimeni acuzat de genocid sau crima premeditata iar musamalizarea a fost regula generala . Deci nimic nou sub soare .

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Finanțelor: Vămuirea la destinație – soluție luată în calcul pentru reducerea evaziunii fiscale

Vladimir Ionescu

Una dintre soluţiile avute în vedere pentru reducerea evaziunii fiscale ar putea fi vămuirea la destinaţie, așa cum a procedat și Ungaria, a declarat sâmbătă… Mai mult

Europa

Întâlnire Merkel – Erdogan, la Istanbul: Germania oferă ajutor pentru construirea a 1.000 “adăposturi solide” în nordul Siriei

Iulian Soare

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi cancelarul german Angela Merkel au îndemnat vineri la consolidarea armistiţiului fragil din Libia, Ankara atenţionând împotriva unei propagări a… Mai mult

Europa

Brexit / Premierul Boris Johnson a semnat acordul de ieșire din UE

Iulian Soare

Premierul britanic Boris Johnson a anunțat vineri seara, pe Twitter, că a semnat acordul de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, prevăzut pentru 31… Mai mult

Europa

OMV Petrom a demarat procesul de vânzare a activelor sale din Kazahstan

Iulian Soare

OMV Petrom a demarat procesul de vânzare a câmpurilor de petrol şi gaze deținute în Kazahstan, singurele sale active de peste hotare, potrivit documentelor de… Mai mult

Stiri

Coronavirusul a ajuns în Europa și Australia. OMS: Țările să se pregătească de răspândirea virusului ucigaș

Iulian Soare

Primele trei cazuri de îmbolnăviri cu noul coronavirus au fost confirmate în Europa, în Franța, și tot sâmbătă a fost identificat și primul pacient pozitiv… Mai mult

Stiri

Parcul auto din România a depășit 8,2 mil. vehicule – infrastructura nu ține pasul. Tendințele în UE

Iulian Soare

Parcul auto din România a crescut la peste 8,2 milioane vehicule în 2018 însă infrastructura rutieră nu ţine pasul, arată un studiu PwC Digital Auto… Mai mult

Stiri

România va înființa, cu fonduri europene, un Institut Național de Genomică

Vladimir Ionescu

România va avea un Institut Naţional de Genomică, ce va permite României să progreseze în domeniul geneticii umane, a anunţat vineri ministrul Fondurilor Europene, Marcel… Mai mult