Transferurile băneşti către România ale persoanelor private au devenit mai importante, după criză, decât investiţiile străine directe în România- este concluzia economistului şef al BNR Valentin Lazea, într-o prezentare făcută joi la conferința Institutului Bancar Român, SNSPA și Fundația Luftkin.
Conform datelor provizorii pentru 2013 deţinute de BNR, persoanele private au trimis anul trecut în România 4,2 miliarde de euro în vreme ce investiţiile străine directe au atins 2,7 miliarde de euro.
În prezentarea „România şi migranţii”, Valentin Lazea a aşezat în context macroeconomic evoluţia transferurilor băneşti ale românilor din străinătate, cu următoarele concluzii:
Vârful de transfer
Valentin Lazea a analizat transferurile băneşti din perioada 2005-2013. Pe trend ascendent între 2005 şi 2008, vârful de transfer s-a înregistrat în anul premergător declanşării crizei economice- în 2008, valoarea transferurilor băneşti a fost de 7,8 miliarde de euro. În 2009, transferurile cad la valoarea de 4,9 miliarde. Valoarea minimă este înregistrată în 2011 şi 2013- 4,23 miliarde.
Economistul şef al BNR a comparat aceste valori cu cele ale investiţiilor străine directe înregistrate în România (v. tabelul de mai jos).
Din statisticile BNR rezultă că de cinci ani (intre 2009 şi 2013) nivelul ISD este mai scăzut decât cel al transferurilor băneşti efectuate de persoane fizice. Cel mai important ecart este înregistrat în 2012- plus 2,5 miliarde euro în favoarea transferurilor private.
Principali „contributori”: calificații din țările dezvoltate înclină balanța numeroșilor slab-calificați din Spania și Italia
Conform statisticilor BNR, românii care lucrează în Italia sunt cei care, între 2005-2013, au trimis cei mai mulţi bani în România. Pe locul doi, până în 2010 inclusiv, s-au situat românii din Spania. Începând cu 2011, românii din Germania îi depăşesc pe cei din Spania ca valoare totală a transferurilor. Ultima perioadă (anii 2012 şi 2013) arată că românii din SUA încep să deţină o pondere importantă a transferurilor financiare către ţara natală (vezi tabelul de mai jos)
Profilul migrantului român
În contextul analizei pe ţări a celor ce trimit bani în România, Valentin Lazea a prezentat la Institutul Bancar Român şi profilul celor care muncesc în străinătate. Economistul şef al BNR remarcă trei tipuri de migranţi:
- Cei slabi calificaţi, dar mulţi, care lucrează în special în zona mediteraneană- Italia, Spania, Grecia, Portugalia. Personal cu calificare în general mai redusă, cu salarii mai mici, care au dificultăţi în a trimite sume mari în România. Aceştia încearcă să strângă bani pentru a reveni curând în ţară pentru a investi într-o afacere mică şi într-o locuinţă.
- Cei calificaţi, care obţin salarii medii. Aceştia se orientează pe piaţa vest-europeană, în special Germania, Franţa sau Marea Britanie. Sunt mulţumiţi în general de condiţiile de muncă şi au în plan să se întoarcă în ţară, eventual, la pensie.
- Ultra-calificaţi, care obţin salarii mari, aflaţi în special pe piaţa nord-americană- SUA şi Canada. Nu au în plan să revină în România decât în concedii, eventual.
Potrivit economistului şef al BNR, majoritatea transferurilor financiare nu se realizează prin mijloace electronice, ci prin instrumente bancare tradiţionale. Cum competenţele digitale nu par a fi o problemă pentru cei plecaţi, motivul acestui fel de transferuri este nivelul de competenţe în domeniu al celor rămaşi acasă ca beneficiari.
Urmărește-ne pe Google News
