fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Pleacă la promulgare: 2.000 de lei lunar, stimulent de risc acordat profesorilor pe perioada stării de alertă/urgență

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi proiectul de lege pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Indice negativ de prețuri, ”pe bază de cartofi”, în septembrie. Inflația anuală, în scădere la 2,45%

Preţurile de consum s-au diminuat per total cu -0,14% în luna septembrie 2020, potrivit datelor publicate de INS iar inflația anuală a scăzut la 2,45%,… Mai mult

13.10.2020

Analiză

Prăbușirea bugetară care se conturează cu precizie matematică, citită în istoria recentă a punctului de pensie

Creșterea reală a pensiilor în 2020 va fi similară cu cea din 2009, dacă va fi păstrat nivelul de indexare de 14% stabilit în prezent,… Mai mult

12.10.2020

Urgenta din starea de alerta: strategia de exit și maratonul seminormalității

de Radu Magdin , 18.5.2020

Există o întreagă dezbatere la nivel global despre cea mai bună strategie de exit (ieșire cu bine, nu prin aruncare de la balcon) din starea de carantină și întoarcerea la noul normal. Unde este România în această dezbatere? Ce ar putea funcționa pentru noi, astfel încât să ne dăm singuri șansa unei reveniri, la capitolele sanatate si economie, cât mai rapide? Avem noi o strategie pentru următoarea jumătate de an?

S-ar putea ca strategia să nu fie punctul nostru forte. Să nu uităm că încă avem de terminat un proiect/o strategie de țară – un reper al comunicării (din păcate nu si al acțiunii) prezidențiale. La noi, strategiile se fac greu, de modifica des si in miscare, și se implementează, si asta partial, doar cele care au marele merit de a ști să evadeze din sertare. N-am să propun deci o strategie, ci, pornind de la discuțiile care se poartă dincolo de granițele noastre, am să indic câteva lucruri la care să fim atenți pentru o Romanie daca nu Normala, macar castigatoare prin nesifonare totala la maratonul “noului normal”.

Comunicarea (eficientă) ca reducere a incertitudinii. Firesc, oamenilor nu le place să li se spună ce trebuie să facă, iar finalul carantinei a arătat la noi ca noaptea de Revelion. Totuși, ținând cont de incontrolabilul adus de virus, oamenii vor să vadă că e cineva stăpân pe situație. Așa s-a ajuns ca experții să fie tot mai importanți în timpul crizei. Așteptăm deci de la instituții, începând cu Guvernul, să fie capabile să ofere predictibilitate și calm în felul în care ne ghidează în noua noastră viață. Dauneaza masiv predictibilitatii anuntul la propriu in ceasul al 12-lea, la 23h+ joi, legat de situatia de vineri. Am început prost post-carantina, cu vidul legislativ al celor trei zile, dar speranța este că vom învăța și ne vom replia. Crizele economică și de sănătate sunt suficiente, nu mai avem nevoie să creăm alte tensiuni în societate, mai ales că încrederea în ceilalți și în instituții nu este punctul nostru forte.

Falsa alegere dintre economie și sănătate. A devenit deja truism: nu avem de făcut o alegere, avem de asigurat un echilibru, unul care să plece de la specificitățile locale. Laureatul Nobel Angus Deaton spunea că pandemia a accentuat inegalitățile și că a creat contrastul între lucrătorii esențiali care își riscă viața în prima linie și cei care, stând acasă, riscă să nu aibă ce pune pe masă. Lucrurile sunt cu atât mai complicate în România, care este, în UE, în coada clasamentului privind capacitatea de a munci de acasă. Trebuie încercate idei și soluții, pentru a avea economia mergând la maximul posibil în condiții de siguranță în sănătate. Realist totuși, ar trebui să fim pregătiți pentru un transfer al riscului: de la gestionarea predominant colectivă, la una în care individului i se acordă un rol mai important. Pe baza a ceea ce aflăm despre categoriile predispuse la a fi masiv afectate (în special bătrâni și cei cu afecțiuni cronice), va trebui să le creăm acestor persoane contextul să facă un pas în spate și să se protejeze până apare vaccinul salvator sau alt tratament viabil.

Testarea inteligentă. Nu suntem în Wuhan, să testăm 11 milioane de cetățeni. Dar putem face ceea ce fac deja alte țări: să alegem un eșantion reprezentativ de zeci, poate sute de mii de persoane și să vedem care este de fapt impactul pandemiei asupra sănătății individuale. Ar fi o informație care ne-ar permite să mai reducem incertitudinea în care trăim și am avea o idee mai bună despre ce e de făcut când/dacă vine valul al doilea. Apropo de valul al doilea: pregătirea sistemului de sănătate. Nu că am fi avut iluzii înainte de pandemie, dar acum ele chiar au dispărut. Capacitatea de reacție a sistemului nu trebuie să stea doar în eroismul personalului medical. La 30 de ani de la Revolutie, si peste 10 de UE si de NATO e o rusina nationala sa avem noi generatii de sacrificiu, fie ele si de nisa. Este timpul unui efort structural de a ne îmbunătăți performanțele. Aici este nevoie de mai mult decât de achiziții la prețuri exagerate sau de baronizare. Este nevoie de un șoc care chiar să pună pacientul pe primul plan, mai ales ca in tara sunt oameni multi cu boli cronice, care nu pot astepta trecerea coronavirusului pentru a se trata. Doar așa nu vom fi copleșiți de venirea celui de-al doilea val. Aici trebuie invatat ceva din ultimii 30 de ani si dat stabilitate, dincolo de responsabilitate, ministrului de profil: prea schimbam usor ministrii din domenii cheie, la sanatate, educatie si transporturi, si dupa ne miram de ce domeniile arata ca in legenda Mesterului Manole.

Curajul Guvernului și responsabilitatea opoziției. Suntem într-un an electoral, iar subiectului pandemiei este ca un turneu de calificare preolimpic – aici se prefigurează cum va sta lupta pentru medalii. Guvernul trebuie să înțeleagă că trebuie să facă mai mult decât să gestioneze țara și să stingă focuri: trebuie să aibă curajul de a testa idei noi, de a inova, de a interveni acolo unde lucrurile nu merg dintotdeauna. De exemplu, în colaborare cu instituții europene sau internaționale, poate participa la programe pilot, poate încerca să vadă, științific, ce merge și nu merge, pornind de la economie și terminând cu sănătatea. Este foarte bine să te uiți la cele mai bune practici globale, fiecare țară face acest lucru, dar a copia fără a filtra critic nu te duce departe. Să fim nu doar consumatori de soluții, ci și producători. Cât despre opoziție, începând cu PSD si terminand cu ProRomania si USR-Plus, ea trebuie să înțeleagă că starea de normalitate este departe. Este nevoie de responsabilitate, de alternative nepopuliste (s-ar putea sa ajunga impreuna la putere post-uzarea PNL in 2020!) și de înțelegerea că gloanțele pe care le tragi trebuie să fie la țintă, tocmai pentru că mitraliera noastră s-a cam defectat. Iar capacitatea de a stimula economia este departe de cea a unor țări din Vest.

Economia digitală si diplomatia economica. Aici trebuie făcut un efort masiv, pentru că este una din lecțiile crizei. Cu cât suntem mai bine pregătiți digital, începând cu felul în care funcționează statul în relația cu cetățeanul, cu atât mai bine și mai la adăpost în viitor. Va fi aici și o discuție publică extrem de importantă despre monitorizarea populației pentru a preveni răspândirea virusului, un model fiind Singapore. În țara care încă n-a depășit blestemul Securității și în care conspiraționiștii abundă, această discuție nu va fi ușoară. Prosperitatea nationala, apropo, e o chestiune de securitate nationala, si aici liderii nostri vor trebui sa lase deoparte sloganele si sa activeze ambasadele si atasatii nostri economici (utilandu-i totodata cu resurse si legi bune) pentru a reusi sa cream plusvaloare si aduce bani acasa intr-o lume in care numai daca bati palma si politico-diplomatic mai ai un avantaj competitiv pe varii piete, in contextul resurselor globale in scadere in criza.
Am inteles cu totii din mesajele publice ca ne-am folosit (din) bilele albe ca sa facem rost de masti si ventilatoare; hai sa si aducem investitii si sa promovam exporturile, si sa facem noi bile albe. Daca nu ai bani de papa pentru populatie (o parte crescanda in somaj, ca mai peste tot in lume), nu esti foarte competitiv global si reteta ta economica bazata pe consum e blocata acum in criza, atunci nu ai bani nici de dotarea armatei nici de altele. Asa apar probleme si cu aliatii si poate veni o furtuna perfecta de nemultumire interna si externa care sa scuture Palatele executive. Cu ele e scuturata insa si tara si societatea, dincolo de cei momentan aflati la Cotroceni sau Victoria, deci e important sa avem cu totii grija ce se intampla cu Romania in noua dinamica globala. Daca tot am ratat marcarea de calitate a Centenarului in 2018, macar sa nu ne batem joc de urmatorul deceniu si de inca o generatie posibil de sacrificiu in functie de marile optiuni ale tarii.

Prioritar e asadar fondul, nu forma, economia nationala si nu laudele gen “lider regional” mai ales daca nu ai investit banii sau nu ai creat pana acum vehiculele pentru influenta regionala, europeana sau globala; acoperirea din presa straina din ultima luna arata ca avem o vulnerabilitate clara ca influenta si imagine, fata de unii vecini ai nostri, asta dincolo de actiuni individuale (poate gresite, poate nu) ale unor actori politici. In 2020 si dupa, nu vom avem parte de un sprint, ci de un maraton. Trebuie să recunoaștem incertitudinile și lipsa unor răspunsuri finale, să renunțăm să pendulăm între culmile succesului și cele ale disperării și să fim pregătiți pentru o perioadă fără rezultate imediate. Insa munca concreta pentru rezultate concrete, dincolo de slogane, trebuie sa inceapa in 2020, iar sanatatea, economia si tehnologia sunt cheie. Dacă ne putem concentra pe punctele de mai sus, vom intra mai puternici în 2021.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.5.2020

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    19.5.2020, 12:55 am

    Stimate,
    d-le Magdin,
    “Credinta” curenta in Romania, este ca masurile punctuale, seturile de astfel de masuri ori strategiile teoretice rezultate din ANALIZA ECONOMICA uzuala sint cheia iesirii din subdezvoltarea economica, profund evidentiata dar si accentuata de pandemie.
    Presedentia a avut o SCLIPIRE de diamant acum trei ani, cind a inteles si promis un “proiect de tara” care sa cuprinda in mod complet si coerent procesul de schimbare profunda a economiei si in genere a activitatii institutionale.
    Din pacate, stiinta economica romaneasca n-a ajuns la stadiul “cercetarii economice fundamentala”, capabila de a asigura un fundament teoretic unui astfel de proiect de tara, imposibil de construit de cei 400 de (foarte probabil buni) specialisti angrenati in aceasta constructie.
    Motivul este simplu, ei apartin diverselor domenii economice in care se practica “maruntirea/disiparea” stiintei economice in instrumentele punctuale ale microeconomiei, care asigura intreprinderii functiile financiare, contabile, de marketing, studiul pietei, rentabilitatii, preferintelor clientilor, etc.
    Acestea NU AU NIMIC COMUN cu “economia dezvoltarii economice si industriale” a carei “sediu al materiei” se afla SI in stiintele social-politice, iar numai cercetarea stiintifica in acest perimetru poate oferi instrumentele de crestere a competitivitatii economice catre indicele 1 (al Coreii de Sud) si o functionalitate/performanta institutionala de clasa germana!
    Adica schimbari CALITATIVE, pe care instrumentarul CANTITATIV al cercetarii economice uzuale nu le poate realiza in functionalizarea mediului economic de indice 74 de ne-competitivitate economica, toxic pentru afaceri productive si investitii industriale…
    Schimbarea de care vorbeste autorul nu se poate produce punctual in urma unor citeva masuri pozitive intr-o economia nationala, pentru simplul motiv ca functionarea acesteia este SISTEMICA, iar intre componentele institutionala, politica, sociala, financiara, fiscala, administrativa, legislativa, etc. exista un ansamblu de conexiuni si determinari din care rezulta starea generala a acesteia.
    Daca facem o modificare pozitiva in zona fiscala, ea este inutila, deoarece va fi anulata ca efecte de celelalte zone in care nu s-au luat masuri de imbunatatire.Exemplul cel mai concludent este cu invatamintul ori domeniul sanitar, in care crestera salariilor – masura buna in principiu – n-a imbunatatit cu nimic sistemul de educatie ori pe cel sanitar.
    Pentru ca sistemul de sanatate sa devina performant, este nevoie de resurse materiale si financiare masive, de sisteme de pregatire superioara a medicilor, de accesul la literatura medicala de ultima ora, de schimburi de exoerianta si Conferinte, asociari intre unitati spitalicesti pentru schimbul de experianta si practica medicala, etc.
    Datorita naturii sistemice a sociatatii actuale, performanta sistemului sanitar incepe cu cea a invatamintului medical, este fundamantala motivatia personala pentru perfectionare si raminerea in tara, etc.
    Toate sint atit de conexate si interdependente in sociatatea economica moderna, incit este de neimaginat o imbunatatire semnificativa a unui domeniu, fara imbunatatirea generala, nationala a tuturor sistemelor si domeniilor nationale.
    Aceasta situatie de decadere generala a sistemelor economic si bugetar este irezolvabila prin solutii punctuale, strategii si alte masuri/surogate teoretice care nu cuprind ansamblul national intr-un proiect de tara, de reconstructie economica si sociala generala, care sa asigure directia dezvoltarii, logistica si tehnicile de realizare si mai ales resursele materiale si financiare, in lipsa carora totul ramine teoretic inca alte trei decenii…
    Cu stima,
    prof. Caliman I. Eugen
    autor (de) “proiect de tara”,
    disponibil la tel. 0721316019

Lăsați un comentariu


Europa

Germania începe campania de vaccinare anti-coronavirus înainte de finalul anului

Vladimir Ionescu

Germania face pregătiri pentru a începe campania de vaccinare anti-COVID-19 înainte de sfârşitul anului, potrivit cotidianului Bild, citat de Reuters. Ministerul federal al Sănătăţii are… Mai mult

Stiri

Procedura de eșalonare a obligațiilor fiscale acumulate în pandemie – Cererile se depun până pe 15 decembrie

Raluca Florescu

Guvernul a aprobat, joi, aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eşalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligaţiile bugetare principale şi accesorii… Mai mult

Stiri

Vânzările Dacia au scăzut cu 35% în 2020. Rezultatele grupului Renault, peste așteptări în T3

Vladimir Ionescu

Grupul auto francez Renault a raportat vineri o cifră de afaceri de 10,4 miliarde de euro în trimestrul al treilea, în scădere cu 8,2% în… Mai mult

Europa

UE și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva unor ofițeri GRU pentru atacul cibernetic asupra parlamentului german

Iulian Soare

Uniunea Europeană și Marea Britanie au impus joi sancțiuni împotriva unor oficiali ai serviciilor secrete din Rusia pentru rolul jucat în atacul cibernetic derulat împotriva… Mai mult

Stiri

Goldman Sachs plătește 2,9 miliarde dolari pentru a închide o serie de investigații la nivel global

Razvan Diaconu

Goldman Sachs a acceptat plata a 2,9 miliarde de dolari către autorităţi de reglementare din întreaga lume, sumă care include o amendă record pentru încălcarea… Mai mult

Stiri

Mega-tranzacție pe piața de energie: CEZ România a fost cumpărată de Macquarie

Raluca Florescu

CEZ Group a aprobat vânzarea activelor sale din România către fondurile administrate de Macquarie Infrastructure and Real Assets (“MIRA”), a anunțat CRZ vineri dimineața. Încheierea… Mai mult

Stiri

Se înființează în DNA Structura de sprijin a procurorilor europeni delegați în Romania

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat în ședința de joi proiectul de lege prin care este înființată, în cadrul DNA, Structura de sprijin a procurorilor europeni delegați în… Mai mult