Purtătorul de cuvînt al USR, Ionuț Moșteanu, a anunțat că partidul a depus vineri sesizarea la CCR cu privire la pachetul de măsuri fiscal-bugtare asumat miercuri de Guvernul Ciolacu. Au semnat sesizarea parlamentarii USR, parlamentarii Forța Dreptei și doi membri PNL: Dan Vâlceanu și Gheorghe Pecingină.
Principalele argumente ale USR
Legea încalcă principiul previzibilității, securității juridice și clarității normelor. Spre exemplu, modul în care sunt redactate dispozițiile privind impozitul minim pe cifra de afaceri poate conduce la interpretări arbitrare. Neclare sunt și prevederile privind impozitul suplimentar pentru sectorul de petrol și gaze, contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru cei care realizează venituri din activități independente, dar și impozitul suplimentar pentru bunurile imobile și mobile de valoare mare.
Legea încalcă principiul egalității în drepturi, în condițiile în care persoanele care au semnate în anul 2022 antecontracte care prevăd livrarea locuințelor în anul 2024, vor plăti TVA majorat față de persoanele care au semnat antecontractele în anul 2023.
În ceea ce privește modul de adoptare, CCR este sesizată cu privire la încălcarea principiului separației puterilor, în condițiile în care adoptarea unui proiect de lege prin angajarea răspunderii, adică fără dezbateri parlamentare, este o modalitate de legiferare la care trebuie să se apeleze in extremis, atunci când adoptarea în procedura obișnuită nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite acest lucru. Or, în cazul de față, criteriile menționate nu sunt îndeplinite.
Legea nu corespunde Constituției nici în ceea ce privește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un proiect pentru care Guvernul își angajează răspunderea. Concret, proiectul trebuie să aibă un caracter unitar, iar obiectul de reglementare să se subsumeze unui domeniu unic. Or, legea modifică direct sau indirect ori derogă de la prevederile a peste 20 de acte normative (printre ele Codul fiscal, Codul administrativ, Legea salarizării unitare, Codul de procedură civilă, Legea contabilității și Codul de procedură fiscală).
Majoritatea observațiilor se regăsesc și în avizul dat de Ministerul Justiției proiectului de lege.
***
2 răspunsuri
Pentru a reduce deficitul bugetar excesiv, Guvernul și-a asumat răspunderea pe „Ordonanța austerității” care pune noi poveri pe mediul de afaceri precum:
-Microîntreprinderile plătesc impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă au venituri până în 60.000 euro pe an și de 3% dacă peste această sumă; dispare impozitul pe profit dacă rata de rentabilitate trece de 30%;
-Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro și băncile vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri;
-Scutirea de impozit în IT, construcții, agricultură și industria alimentară se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei;
-Impozit suplimentar pentru persoanele fizice care dețin imobile mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro;
-Taxarea suplimentară taxare a veniturilor a căror sursă nu poate fi dovedită.
Numai că înainte de a aduce mai multi bani la buget trebuie oprit dezmătul si risipa resurselor financiare in sistemul bugetar.
Desi e vorba despre un deficit bugetar excesiv, prin măsurile asumate de Ciolacu in Parlament efortul cade în proportie de 85% pe mediul privat și doar de 15% pe aparatul bugetar.
De aceea, Consiliul Economic și Social (CAS) a emis un aviz negativ pentru pachetul de măsuri fiscale propuse de guvern, astfel:
-CES arată că impozitul de 3% asupra microîntreprinderilor nu se justifică, că efectele pe termen imediat și mediu vor determina o încetinire semnificativă a economiei, că va fi afectată competitivitatea firmelor românești și că timpul alocat pentru dezbatere este derizoriu.
-CES consideră că măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare pentru că Guvernul și-a propus să colecteze 100 de miliarde de lei din mediul privat și doar 16 miliarde din eficientizarea chletuielior publice.
-Acoperirea deficitului bugetar prin măsuri de creştere a poverii fiscale pentru mediul economic privat s-a dovedit în trecut că au avut un efect contrar, fiind foarte probabil că, în urma acestor măsuri, veniturile la buget să scadă, în loc să crească.
-Creşterea fiscalității stimulează tendinţele evazioniste, iar autorităţile statului s-au dovedit până în prezent incapabile să ţină sub control fenomenele evaziunii şi muncii la negru.
-Introducerea unui impozit special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare și aplicarea lui la bunurile achiziționate înaintea intrării în vigoare a legii are caracter retroactiv și încalcă principiul securității juridice.
Prin urmare, Guvernul Ciolacu nu are in vedere măsuri fiscale menit să reducă risipa bugetară . România are în prezent în jur de 1,28 milioane de angajați în sectorul bugetar, dintre care două treimi sunt în administrația publică centrală (820 de mii) și cea locală (462 de mii). În ansamblu angajații din sectorul public reprezintă 22,3% din totalul acestora din întreaga țară. Cu toate astea, guvernul vorbeste doar de tăierea celor 200 de mii de posturi vacante ceea ce ar implica automat dispariția unor posturi de conducere, la nivel de șefi de birouri, ceea ce este un mizilic.
Si mai nefireasc este faptul că în România s-a ajuns în situația ca salariile medii pentru sectorul public să fie cu aproape 30% mai mari decît cele din mediul privat. Există evident un serios impact financiar. Cu 37% România se află primul loc în UE în ceea ce privește ponderea costurilor salariale din sectorul public în ansamblul bugetului. Spre comparație media în UE este de 24%, în Germania 16% iar în Ungaria 20%. În afară de asta a apărut, inevitabil, un alt impact negativ, cel puțin la fel de important, fuga angajaților din zona privată către stat, ceea ce a provocat distorsiuni majore pe piața muncii.
Prin aceste masuri guvernul coaliției PSD-PNL mizează anul acesta pe un deficit de 5,5% dintr-un PIB de 1600 de miliarde de lei, adică 88 de miliarde de lei, ceea ce se situeaza sub pragul de 5,7% din PIB, care constituie linia roșie peste care Comisia Europeană nu va trece.
Vezi si: https://realitateafinanciara.net/guvernului-ciolacu-prea-putin-ii-pasa-d…
USR şi Forţa Dreptei au atacat la CCR legea măsurilor fiscale, iar Augustin Zegrean afirmă că legea pentru care premierul Marcel Ciolacu şi-a asumat răspunderea are multe elemente de neconstitutionalitate.
USR isi da prea multa importanta si de aceea face mare galagie pe scena politica cu aceasta contestare, in principiu aproape corecta, dar ineficienta (si doar producatoare de turbulente) politic. De ce nu ar face asta, ca doar expertii-in-de-toate din USR nu ezita sa se cosidere demni de locuri in parlamentele european si romanesc, desi nu au adus dovezi despre vreo pricepere a lor, dar au facut scandal din greu.