La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

La obiect

O măsură pentru 7 milioane de viitori pensionari: aducerea contribuției la pilonul II de pensii la nivelul legal

Potrivit atr.43, alineatele 2 și 3 din legea 411/2004, amendate prin OUG 112/2007, contribuțiile ar fi trebuit să ajungă deja la 6% din venitul salarial… Mai mult

27.10.2019

La obiect

Măsurile economice și fiscale din programul cu care Guvernul Orban cere învestirea în Parlament

Din programul de guvernare al echipei cu care premierul desemnat Ludovic Orban va cere învestirea Parlamentului se remarcă următoarele măsuri economice și fiscale considerate urgente:… Mai mult

24.10.2019

Cronicile

Universitățile de top din România cer guvernului un nou acord privind Educația. Ministerul lucrează la vechiul proiect de lege al Ecaterinei Andronescu

de Razvan Diaconu 18.5.2015

studentiÎn timp ce Ministerul Educației, confruntat recent cu proteste ale studenților, anunță că va lansa spre dezbatere publică o nouă lege a învățământului, cinci universități de top din România solicită guvernului un nou pact pentru perioada 2015-2020, acuzând incoerența și lipsa de predictibilitate a sistemului, în condițiile în care cei 20 de miniștri care au trecut pe la conducerea ministerului în cei 25 de ani au venit cu idei diferite legate de modul în care trebuie să funcționeze sistemul.

Consorţiul Universitaria, din care fac parte Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și Academia de Studii Economice, au adoptat o rezoluție care ar urma să stea la baza unui nou acord cu guvernul, acord care să extindă direcțiile asumate prin semnarea pactului național din 2008.

Noua legea va trebui să țină cont atât de revendicările rectorilor, cât și ale studenților și sindicatelor din învățământ, iar termenul pentru finalizarea actului normativ, potrivit ministerului, este sfârșitul anului.

Solicitările universităților:

  • Acordarea a minim 6% din PIB pentru finanțarea sistemului
  • Evaluarea şi clasificarea universităţilor printr-un program internaţional, neutru din punct de vedere politic şi nesusceptibil de influenţe şi presiuni sociale
  • Restructurarea finanţării publice a învăţământului superior în sensul echilibrării criteriilor sociale (accesul liber şi neîngrădit al celor care îndeplinesc standardele minimale de admitere) cu criterii de performanţă academică
  • Adoptarea cadrului de finanţare multianuală a învăţământului superior şi a cercetării din România
  • Adoptarea principiului de finanţare publică obligatorie a cercetării ştiinţifice cu minim 1% din PIB
  • Descentralizarea administrativă şi responsabilizarea structurilor executive şi academice din instituţiile de învăţământ superior
  • Iniţierea şi consolidarea programului “Iniţiativa de Excelenţă Academică”, în scopul dezvoltării unor universităţi româneşti competitive internaţional, pentru perioadele 2016-2020, 2021-2025.
  • Reconstrucţia instituţională a învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice româneşti prin elaborarea şi adoptarea unei legi simple, flexibile, cuprinzătoare şi coerente
  • Participarea şi consultarea studenţilor în procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile
  • Adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetărilor ştiinţifici din universităţi, similar celui din Academia Română şi institutele naţionale de cercetare

”După 25 de ani de schimbări permanente în învăţământul românesc, în care mai mult de 20 de miniştri ai Educaţiei şi Cercetării au abordat în mod diferit politica învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice, Consorţiul Universitaria consideră că este necesară o perspectivă coerentă asupra dezvoltării acestui domeniu esenţial (…). Observând incoerenţa şi impredictibilitatea sistemului de învăţământ superior prin abordări ‘top-down’, Consorţiul propune o coordonare de tip ‘bottom-up’, care să reflecte evoluţiile înregistrate deja în universităţi. Propunerile incluse în Rezoluţia de faţă ar trebui acceptate de orice guvern, pentru a asigura continuitate, stabilitate şi predictibilitate în dezvoltarea învăţământului superior din România”, a declarat Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, citat de Agerpres.

Rezoluția a fost aprobată în cadrul unei reuniuni a rectorilor care a avut loc sâmbătă, la Timișoara. “Fiecare sistem social, implicit sistemul educaţional, necesită experimente şi inovaţii în scopul identificării celor mai bune soluţii. Însă, la un moment dat, acestea trebuie consolidate astfel încât stabilitatea, coerenţa şi continuitatea să le ofere actorilor implicaţi posibilitatea deciziilor raţionale. Fără continuitate şi coerenţă, fără proiecţii pe termen mediu şi lung, învăţământul superior şi cercetarea românească nu vor reuşi să-şi redobândească prestigiul social, recunoaşterea academică internaţională şi încrederea publică”, se mai arată în document.

Potrivit semnatarilor rezoluției, marile probleme cu care se confruntă sistemul sunt :

  • Subfinanţarea cronică a învăţământului superior şi reducerea finanţării pe baza criteriilor de performanţă
  • Absenţa unei clasificări şi ierarhizări actualizate ale instituţiilor de învăţământ superior şi a programelor de studii, dar și absenţa stimulentelor pentru excelenţă academică şi îmbunătăţirea performanţelor instituţiilor de învăţământ superior (angajabilitate, cercetare, formarea de cetăţeni activi şi implicaţi).
  • Inexistenţa unor opţiuni de angajare şi competitive cu mediul privat, ceea ce creează dificultăţi pentru recrutarea personalului didactic şi de cercetare în domeniul matematicii şi al ştiinţelor naturii
  • Ratele mari de abandon din învăţământul preuniversitar şi universitar
  • Declinul constant al numărului de studenţi, atât din cauze demografice, cât şi din cauza mediului instituţional şi economic general, acest fenomen negativ nefiind compensat prin creşterea calităţii educaţiei şi cercetării universitare.

Cele 5 universităţi pregătesc un număr de peste 125.000 de studenţi, reprezentând 28% din totalul studenţilor înmatriculaţi în învăţământ superior public.

Ministerul anunță încă o lege a Educației

Săptămâna trecută, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că, începând cu luna iunie, va suspune dezbaterii publice proiectul de modificare a legii educației, care ar avea la bază o propunere mai veche (2009), aflată la comisia de resort a Senatului, condusă de fostul ministru Ecaterina Andronescu.

Ministrul nu a dat prea multe detalii referitoare la modificările pe care le are în vedere, dar a precizat că se discută oportunitatea de a avea legi separate pentru învățământul preuniversitar, universitar și o legea privind statutul profesorilor.

Ministrul a făcut anunțul după mai multe discuții cu sindicatele din învățământ, dar și cu reprezentanții studenților, care au organizat proteste, în cadrul acțiunii occupy, în 8 centre universitare din țară.

Studenții au cerut și ei alocarea a 6% din PIB, dar și o putere mai mare în alegerea rectorilor, în condițiile în care conducerile universităților își încheie mandatele la sfârșitul acestui an.

”Ministrul Educației și-a asumat că la începutul lunii iunie va supune dezbaterii publice un nou proiect de lege a educației, proiect care să fie aprobat la finalul acestui an și prin care și MECS și reprezentanții universităților și-au asumat public că vor susține dreptul studenților de a participa în procesul de alegere a rectorilor în proporție de 25% din totalul electoratului. Acest lucru presupune automat suprimarea dreptului studenților de a conta în procesul de alegere a rectorului pentru încă 4 ani, asta în cazul în care nu se mai aduc și alte modificări legislative pe parcurs. De asemenea, aceasta nu este prima promisiune a Ministerului Educației că se lucrează la o nouă lege a educației, fiecare Ministru numit promițând în ultimii ani că vrea o nouă lege a educației”, susțin Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, precizând că protestele vor continua.

Revendicările studenţilor:

  • Creşterea finanţării educaţiei şi asumarea reală de către Parlament şi guvern a alocării a 6% din PIB pentru educaţie, aşa cum prevede legea
  • Includerea studenţilor în proporţie de 25% din electori în alegerea rectorilor, a decanilor şi includerea acestora în aceeaşi proporţie în consiliile departamentelor din facultăţi – locul în care se iau decizii cu privire la curricula şi planurile de învăţământ
  • Creşterea investiţiilor în servicii pentru studenţi: creşterea burselor, în special a burselor sociale, investiţii în construcţii de noi cămine şi cantine şi investiţii în repararea şi modernizarea celor existente
  • Implementarea unui învăţământ centrat pe student, protestatarii acuzând faptul că mulți profesori sunt simpli oratori, care predau cursuri prăfuite, în loc să fie cei care creează medii de învăţare pentru studenţi astfel încât aceștia să dobândească abilităţi şi competenţe, învăţând cum să folosescă informaţiile de la curs, nu doar să le reproducă
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.5.2015

Un raspuns

  1. Dana T
    18.5.2015, 9:33 pm

    este cineva vizat in mod special din guvern ? Nu de alta, dar expertiza este in alte parti. Cu totul altele. Aici, la guvern, impostura cit cuprinde.

Lăsați un comentariu


Stiri

Universitatea București și Europa FM îi invită pe Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă la dezbatere

Vladimir Ionescu

Universitatea București și Europa FM le-a adresat candidaților la alegerile prezidențiale aflați în turul al doilea, Vasilica-Viorica Dăncilă și Klaus Werner Iohannis, invitația de a… Mai mult

Europa

Jean-Claude Juncker: SUA nu va suprataxa importurile de automobile europene

Iulian Soare

Preşedintele în funcție al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat joi că Donald Trump nu va impunenoi tarife vamale asupra importurilor de automobile europene, precizând… Mai mult

Stiri

Contestația în anulare împotriva condamnării lui Radu Mazăre la 9 ani de închisoare, respinsă

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins luni contestația în anulare formulată de Radu Mazăre împotriva deciziei de condamnare definitivă la nouă ani de… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanţelor a împrumutat 792 mil. lei de la bănci, cu o dobândă de 3,86%

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 792 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark cu o… Mai mult

Stiri

CNAS anunță licitații pentru mentenanța sistemului informatic. Valoare estimată: 6,3 milioane euro, plus TVA

Vladimir Ionescu

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat licitația pentru serviciile de administrare, mentenanță, suport tehnic, dezvoltare și help desk aferente sistemelor IT din… Mai mult

Stiri

Instanța a decis falimentul RADET – decizie definitivă

Adrian N Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv, luni, falimentul Regiei de termoficare a Capitalei, RADET, menţinând astfel decizia de primă instanţă a Tribunalului Bucureşti. Administratorul… Mai mult

Stiri

Varujan Vosgnian a anunțat sfârșitul alianței ALDE – Pro România

Vladimir Ionescu

Alianța dintre Pro România și ALDE s-a încheiat, a anunțat într-un mesaj pe Facebook purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian. Alianța electorală care l-a… Mai mult