Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca - partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

16 octombrie, 2021

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

29 aprilie, 2016

pan-robots
Stivuitorul autonom realizat prin proiectul european PAN-ROBOTS

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare al Universității Tehnice din Cluj Napoca a participat la un proiect de roboți autonomi pentru logistică încheiat în 2015 cu calificativul „excepțional”. De anul  acesta și până în 2020, echipa face parte din consorțiul condus de Volkswagen care dezvoltă în cadrul programului Horizon 2020 un proiect pentru vehicule autonome.

Vânzarea roboților a ajuns la nivel global la peste 22 miliarde de euro, iar pentru anul 2020 se anticipează că va urca până la aproximativ 62 miliarde de euro.

Uniunea Europeană deţine 32% din piaţa mondială de roboţi industriali şi 63% din robotica adresată serviciilor.


În momentul de față se fac investiții uriașe în viitoarele vehiculele autonome (se estimează că vor exista cel puțin 10 milioane de autovehicule fără șofer în 2020), însă s-a acordat mai puțină atenție folosirii lor în logistică.

Proiectul PAN – ROBOTS, finalizat în octombrie anul trecut, a avut ca finalitate un prototip de stivuitor absolut autonom destinat logisticii, care va reduce nu numai cheltuielile cu forța de muncă, ci mai ales costurile ridicate rezultate din accidentele provocate într-un depozit de eroarea umană.

Cercetătorii de la Departamentul de calculatoare de la UT Cluj – Napoca s-au ocupat de partea ce ține de percepția mediului înconjurător (vizualizarea obiectelor din preajmă) de către stivuitorul complet autonom dezvoltat de participanții la proiect.

Prototipul de stivuitor a fost dezvoltat de către un consorțiu format din:

  • beneficiarul proiectului de smart factories – Iberian Partners (o firmă de îmbuteliere Coca – Cola din Spania)
  • Ellectric 80 (companie italiană) – fabricantul stivuitorului solicitat de Iberian Partneres
  • Universita Degli Studi Di Modena e Reggio Emilia
  • Teknologian tutkimuskeskus VTT (firmă finlandeză, care a proiectat lentile speciale adaptate procesului de stereo viziune omnidirecțională)
  • Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Proiectul a fost coordonat de o mare companie germană, SICK Ag (specializată în scannere laser, sensor intelligence) și a costat aproape 5,3 milioane de euro, din care 3,332 de milioane au fost contribuția europeană.

Partea de proiectare a fost lucrată de STICK (care s-a ocupat de scannere laser), soluția originală de percepere a mediului înconjurător (UT Cluj-Napoca), VTT (a proiectat lentilele).

Contribuția echipei de la UT Cluj-Napoca

Echipa condusă de profesorul universitar Sergiu Nedevschi a creat o soluție originală de percepere a mediului înconjurător stivuitorului, adică tehnologia care identifică ceea ce se află în jurul stivuitorului:

  • Două camere omnidirecționale (care permit vederea pe 360 de grade, care vede de jur împrejur și are o deschidere de 180 de grade)
  • Și două camere pe principiul viziunii umane, care implementează stereo viziunea (detectează profunzimea, poate calcula distanța la care se află fiecare punct din imagine).

UE dă bani pentru proiecte, însă nu și pentru aplicarea lor

În acest caz, proiectul va ajunge să fie aplicat, deoarece SICK Ag este interesat să producă partea de viziune, iar Elletric 80 va fabrica efectiv stivuitorul, cu adaptările pentru percepție.

Este un caz fericit, a explicat profesorul Nedevschi pentru cursdeguvernare.ro:

„Aceste proiecte europene dezvoltă o soluție, dar pentru a se fabrica ceva trebuie proiectată toată linia tehnologică. Între partea de cercetare și cea de serie se schimbă tehnologia, prețul scade, este o muncă imensă.

Chiar la nivelul comunității europene rămâne o problemă acest aspect, deoarece nu s-au prevăzut bani pentru valorificarea cercetării în producție”.

În proiectul PAN-ROBOTICS urmează faza aceasta.

sergiu nedevschi
Profesorul Sergiu Nedevschi explicând cum funcționează sistemele de stereo vizune omnidirectională

Dacă cercetarea costă, proiectarea pentru producția în serie înseamnă mult mai mulți bani, mai spune Sergiu Nedevschi: „Modificarea liniilor tehnologice sau crearea unor linii tehnologice noi costă mult mai mult decât cercetarea.

În România, pentru că nu există firme bogate, această trecere la producția de serie nu este făcută de aproape nimeni.

În schimb, marile firme, precum SICK sau Bosch sau Volkswagen, dacă prind o idee bună, au capacitatea financiară de a o materializa”.

Pe proiectul PAN-ROBOTS acum se încearcă punerea la punct a unui cadru pentru reproiectarea destinată producției de serie, urmând ca beneficiile să se împartă între entitățile din proiect, care dețin brevetul.

Universității Tehnice din  Cluj-Napoca îi va reveni astfel un procent din veniturile ce se vor realiza din valorificarea proiectului.

Colaborarea cu Volkswagen a permis plata decentă a cercetătorilor de la UT Cluj-Napoca

Pentru cei de la Cluj, proiectul a fost o provocare, întrucât ei lucraseră, în contractele cu Volkswagen, pe sisteme tradiționale, de stereo viziune pentru mașini, cu un câmp de vedere limitat (30 – 40 de grade), nu pe sisteme omnidirecționale, cu câmp de .

Este un subiect pe care Departamentul de calculatoare al UT Cluj s-a specializat încă din 2001, când a început colaborarea cu Volkswagen pentru asistența conducerii (cunoscutul ADAS – Advanced Driver Assistance Systems).

“Este foarte bine ca echipele de cercetare să se focuseze pe un subiect, deoarece continuitatea crește performanțele în domeniu”, este convins profesorul Sergiu Nedevschi.

Asta a făcut echipa profesorului Nedevschi – s-au centrat pe percepția mediului, dintr-un vehicul aflat în mișcare:

  • Detecția entităților din mediu
  • Urmărirea lor (și stabilirea dacă sunt dinamice sau statice)
  • Recunoașterea lor
  • Reprezentarea tridimensională a mediului, incluzând atât elementele statistice, cât și pe cele dinamice

Specializarea le-a adus câteva contracte și face ca echipele, de 20 – 30 de persoane, să fie acceptate în proiecte externe.
Pe de o parte, proiectele au permis formarea la nivel competitiv a echipei, iar pe de altă parte, i-au determinat pe cei valoroși să rămână în universitate: „Competiția este foarte mare în domeniul calculatoarelor și nu ar fi stat mulți pe salariile de asistenți. Dar, câștigul cel mare este competența obținută”, explică profesorul.

În locul celor aproximativ 2.000 de lei, cât prevede grila de salarizare pentru aceste posturi, cercetătorii de la Cluj câștigă pe un proiect între 8.000 și 10.000 de lei.

Cât despre colaborarea cu Volkswagen, proprietatea inteectuală aparține companiei germane, care mai are numeroase alte proiecte de acest gen: „Ei se pregătesc foarte serios. Niciodată nu merg pe un singur proiect sau o singură soluție. Fiecare proiect are componente care se pot folosi sau se pot combina”, mai spune Sergiu Nedevschi.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

De altfel, compania germană, care acum are probleme din cauza sistemelor ce păcălesc testele de emisie a noxelor, s-a aflat mereu în topul investițiilor în cercetare – inovare – dezvoltare.

În 2013, acest grup auto german s-a aflat în fruntea tabloului de bord pentru investiții în cercetarea și dezvoltarea industrială din Uniunea Europeană (EU Industrial R&D Investment Scoreboard), cu investiții de 9,5 miliarde de euro în 2012.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr