Adoptarea micro-creditelor în sistemul de învățământul superior din România ar putea ajuta cererea de pe piața muncii, oferind scurte programe de studiu pentru adulți, propune un grup de profesori și cercetători doctoranzi, membri ai echipei de experți care implementează proiectul universităților europene CIVIS în cadrul Universității București.
Unități mai mici de învățare, dezvoltate în cadrul universităților, le-ar permite cursanților să dezvolte sau să își actualizeze aptitudinile și competențele culturale, profesionale sau transversale în diferite etape ale vieții, explică experții UB, în condițiile în care România este țara europeană cu cea mai mică rată de participare la învățarea pe tot parcursul vieții, respectiv 1%.
Viziunea propusă pleacă atât de la direcțiile trasate prin Comunicatul Ministerial de la Roma, din cadrul Conferinței EHEA 2020, cât și de la schimbările structurale profunde pe care le-a generat, în ultimul an, criza pandemică globală în spațiul academic.
Pe lângă programele universitare complete, numeroase instituții de învățământ superior oferă sau intenționează să ofere unități mai mici de învățare, într-o paradigmă nouă, ce poate reprezenta o soluție inovatoare în vederea creșterii ofertei academice către adulți, profesioniști în piața muncii, pentru învățarea pe tot parcursul vieții, arată un comunicat al UB.
Instituțiile de învățământ superior ar putea deveni tot mai interesate de ciclurile de viață profesionale și vor lua în considerare elaborarea unor contracte de învățare pe durată multianuală cu angajatori și cursanți, pentru a oferi programe de formare și dezvoltare profesională continuă bazate pe micro-credite.
„Dezbaterile din spațiul european cu privire la modernizarea universităților noastre și la alinierea lor la dinamica socială și economică sunt din ce în ce mai animate de ideea unei schimbări curriculare profunde prin ceea ce noi numim micro-credite și micro-programe. Noi nu putem ignora toate acestea, iar propunerea noastră nu este doar un simplu exercițiu de politică publică, ci o soluție concretă, inovatoare pentru comunitatea academică românească.
Credem că ar fi un salt important pe care universitățile noastre l-ar face către o educație și o formare academică mai flexibile, croite întocmai pe nevoile studenților noștri ori ale celor care profesează deja și adaptate societății în care trăim”, explică profesorul Romiță Iucu, Președinte al Consiliului de Orientare Strategică al UniBuc și coordonatorul grupului de experți, citat în comunicatul UB.
