Uniunea Scriitorilor din România anunță că îl dă afară pe Sorin Lavric (foto), proaspăt ales parlamentar AUR, și că se delimitează de „declaraţiile politice radicale” ale acestuia. Doctor în filosofie, Sorin Lavric (53 de ani), a candidat pentru un loc de senator în județul Neamț.
Uniunea „a luat act cu stupoare de pe care domnul Sorin Lavric, proaspăt parlamentar, le-a făcut, cu privire la cadrul democratic în care se desfăşoară viaţa politică din ţara noastră”, se arată într-un comunicat de presă al USR.
„Respectivele opinii şi atitudini reprezintă punctele de vedere personale ale dlui Sorin Lavric şi nu angajează în niciun fel Uniunea Scriitorilor din România. Menţionăm că, în urma implicării sale politice, relaţiile contractuale ale dlui Sorin Lavric cu Uniunea Scriitorilor din România şi revista „România literară”, în mod firesc şi necesar, iau sfârşit. Ca uniune de creatori în domeniul literar, Uniunea Scriitorilor din România este o instituţie democratică, reunind scriitori din toate etniile care trăiesc în ţara noastră, ale căror drepturi le apără şi le promovează. Uniunea nu face politică partizană”, potrivit comunicatului.
„Respingem orice tentativă de destructurare a cadrului democratic şi orice atac la adresa minorităţilor naţionale, religioase etc. şi condamnăm orice formă de discriminare. Prin urmare, ne delimităm, ca breaslă, de declaraţiile şi atitudinile politice ale dlui Sorin Lavric, invitându-l să reflecteze la implicaţiile lor nocive pentru democraţie şi pentru atmosfera din spaţiul public”, mai spune Uniunea Scriitorilor.
Într-un interviu pentru Q Magazine, Sorin Lavric a spus că, la începutul pandemiei, „cei care s-au repezit să se întoarcă au fost țiganii cărora amenințarea virusului le-a secat imboldul de a cerși, a fura și a codoși în țările europene” și adaugă că „inșii aceştia sunt o plagă socială pe care numai ipocrizia politicienilor şi numai duplicitatea gazetarilor o trec sub tăcere”.
Misoginismul lui Sorin Lavric
Criticul literar Mihai Iovănel atrăgea atenția că volumul „Decoct de femeie”, publicat în 2019 la Editura Ideea Europeană, Sorin Lavric a folosit o serie lungă de rânduri jignitoare la adresa femeilor:
- „Niciun bărbat nu caută în femeie deşteptăciunea, profunzimea sau luciditatea”.
- „Vopsirea unghiilor de la picioare e unul dintre oficiile cele mai absurde la care se poate preta femeia, un oficiu în care bărbatul vede o stupiditate crasă”.
- „Nu sunt un admirator al sexului frumos. Admirația cere recunoasterea ab initio a unei relatii de superioritate: admiri pe cineva pe care îl bănuiești a fi deasupra ta, pe când femeia poate fi cel mult dorită, dar în niciun caz admirată”.
- „Cine vrea filosofie, nu o va găsi în capul femeii, dar în schimb va găsi cufundarea în athanorul labios.”
- „Cum n-am de gând să menajez vanitățile, e firesc să afirm că chinul gândirii abstracte e prerogativa cuvenită intelectului masculin”.
Sorin Lavric, premiat de Academia Română pentru un volum ce a născut numeroase controverse legate de abordarea legionarismului
Doctor în filosofie, Sorin Lavric era cunoscut de mulți ani pentru simpatiile naționaliste.
În 2010, Academia Române a premiat volumul lui Sorin Lavric „Noica şi Mişcarea Legionară”, apărut în anul 2007 la Editura Humanitas, o carte în care se încearcă reabilitarea mişcării legionare, după cum consideră mai mulți scriitori, isorici și critici literari care au reacționat atunci.
Ce-i reproșa istoricului literar S. Damian lui Sorin Lavric după publicarea acestei cărți, în eseul „Fascinaţia răului“ (Idei în dialog, nr. 8/ august 2008), preluat parțial de Observatorul Cultural :
- Lavric consideră că adeziunea lui Constantin Noica şi a altor exponenţi străluciţi ai intelectualităţii autohtone la Legiune n-a însemnat în realitate o eroare.
- Lavric idealizează figura lui liderului legionarilor Corneliu Zelea Codreanu, care e simbolul binelui, în raport cu regele Carol al II-lea, care este simbolul răului.
- Lavric evită să înscrie Mişcarea Legionară în cohorta grupărilor fasciste din Europa. „Stăruinţa asupra actului de credinţă, ca trăsătură definitorie a Gărzii de Fier, nu o umanizează, nu-i asigură o aură a toleranţei, a fraternităţii. Mantaua religioasă n-a estompat aspectul de cruzime şi ferocitate. De aceea, peroraţia lui Sorin Lavric despre credinţă şi politică nu convinge (…) Omorul rămîne omor, chiar dacă e propăvăduit din motive nepământene“.
- „Greşeala lui Sorin Lavric rezidă în acţiunea de a reproduce pe larg o gîndire viciată (ideologia lui Codreanu) şi de a nu marca decît sporadic o distanţare“.
