7 ianuarie, 2012

Consilierul pe probleme economice din Guvernul României, Andreea Paul-Vass, a făcut o comparație între parametrii economici ai României și cei ai Ungariei, din care rezultă că noi am sta mai bine decât vecinii de la vest:

Ungaria a fost retrogradată în categoria nerecomandată pentru investiții de agenția Standard&Poor’s, de la BBB- la BB+ în luna decembrie 2011. Perspectivele sunt negative. Prin comparație, agenţia de rating Fitch a revizuit în sens pozitiv ratingul României în categoria recomandată pentru investiţii (de la BB+ la BBB-) în luna iulie 2011.
Ungaria a crescut TVA la 27% începând cu acest an, comparativ cu România care menține acelaşi nivel al TVA, de 24%, în anul 2012 pentru a oferi predictibilitate mediului de afaceri.
În anul 2011, forintul s-a devalorizat cu 10,5%, față de 2% în cazul leului.
Inflaţia anuală a Ungariei era de 4,3%, cu 0,8 pp mai mare decât inflația înregistrată în România (3,5%) în luna noiembrie 2011(conform ultimelor date ale Eurostat).
Ungaria a crescut treptat rata dobânzii de referință, de la 6% la începutul anului 2011 la 7% în luna decembrie 2011. În schimb, România este singura țară europeană care a redus rata dobânzii până la 5,75% pentru stimularea economiei.
Datoria publică guvernamentală a Ungariei este estimată la 75,9% din PIB în anul 2011, comparativ cu 34% din PIB în cazul României.
CDS-ul (prima de risc la împrumuturile guvernamentale – n.r.) Ungariei a crescut la 622,57 puncte în ultimele 3 săptămâni, fiind cu 176 puncte mai ridicat decât în cazul României (446,67 puncte). Creșterea a fost de 6,7% în cazul Ungariei. Efectele de contagiune transmise in regiune au fost resimţite şi de către România, unde CDS-ul a crescut cu 1,1% fără nicio justificare internă, doar din pricina creşterii riscului regional.
Ungaria a recuperat doar 2 puncte procentuale din distanţa faţă de media europeană (de la 63 la 65%) din punct de vedere al indicatorului PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare în perioada 2006–2011. Comparativ, România a recuperat 8 puncte procentuale din decalajul față de media UE, e adevărat pornind de la nivele inferioare, de la 38 la 46%, în cei cinci ani după aderarea ţării noastre la UE.