Ungaria va da în folosinţă anul acesta 160 de kilometri de drumuri, cu o valoare de 390 miliarde forinţi (1,2 miliarde euro), au anunțat autoritățile de la Budapesta.
Printre proiectele ce vor fi finalizate se numără şi secţiunea de autostradă care face legătura între oraşul Berettyoujfalu şi graniţa cu România. Este cea de-a doua legătură dintre Ungaria şi Transilvania, după autostrada M43, care este legată de autostrada A1 (Bucureşti – Nădlac).
Ungaria a construit, începând cu 2010, 500 de kilometri de autostradă, printre care conexiunea de înalt nivel cu oraşele Salgótarján şi Szombathely, precum şi prima legătură de mare viteză cu România. De asemenea, a modernizat 6.000 de kilometri de drumuri.
„Extinderea reţelei rutiere continuă în ritm vioi şi în 2020”, se arată într-un comunicat al Ministerului Inovaţiei şi Tehnologiei (MIT) din Ungaria.
Proiectele avute în vedere de Ungaria anul acesta:
- va realiza conexiunea cu oraşul Eger prin darea în primire a segmentului sudic al autostrăzii M25, conectat la autostrada M3
- va construi legătura de mare viteză cu oraşul Sopron prin continuarea autostrăzii M85 dincolo de Csorna
- va finaliza segmentul M4 între autostrada circulară M0 şi Abony
Spre comparație, ministrul Transporturilor din România, Lucian Bode, a declarat că România va deschide anul acesta 120 de kilometri noi de șosea rapidă, pe site-ul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) figurau ca prinși în plan 80 de kilometri de autostradă, iar Asociația Pro Infrastructură consideră că finalului anului va înregistra cel mult 23 de kilometri noi de autostradă.
Ungaria are și derulează o strategie – nicio localitate la mai mult de 30 de minute de un drum cu două benzi
Obiectivul strategic al Ministerului ungar al Inovaţiei şi Tehnologiei este ca toate localităţile ungare să aibă acces în maximum 30 de minute la un drum cu două benzi de mers pe sens.
La lansarea acestui obiectiv, în 2016, mai puţin de jumătate dintre localităţile din Ungaria îndeplineau această cerinţă, dar sfârșitul anului 2020 ponderea va ajunge la două treimi din localităţi și de 86 % în cazul populaţiei, mai spune Ministerul Inovaţiei şi Tehnologiei.
„Guvernul consideră o condiţie fundamentală a dezvoltării economice sustenabile întreţinerea reţelelor de circulaţie de înalt nivel şi extinderea lor continuă”, menționează comunicatul Ministerului Inovaţiei şi Tehnologiei (MIT) din Ungaria.
Șeful Ford România, compania cu sediu la Craiova, a declarat anul acesta că cel mai mare dezavantaj competitiv al României este infrastructura și explica:
Cu toate că am crescut numărul componentelor pe care le luăm de la furnizori români, tot aducem o cantitate semnificativă de componente din Europa și mai ales din Europa de Nord și de Vest. Vă dau un exemplu simplu: Dacă mergi din nordul Germaniei până la granița cu Ungaria, estimăm că un camion va circula cu o viteză de 75 km pe oră.
Odată ajuns la granița României, până în Craiova, același camion va avea o viteză medie de 45 km pe oră. Asta reprezintă patru ore în plus de condus.
Iar patru ore de condus înseamnă patru ore de costuri suplimentare.
