Ungaria are o procedură complet transparentă de analiză de risc fiscal potrivit unui studiu Deloitte, care a analizat mai multe proceduri specifice din țările europene.
În schimb, presiunea exercitată asupra contribuabililor din România, prin analiza de risc fiscal, este printre cele mai mari dintre țările analizate.
Diferențele constatate de Deloitte:
- Numai în România și Grecia aceasta este folosită și în cazul înregistrării în scop de TVA.
- În cazul TVA, în Polonia, Germania, Slovacia și Slovenia, pot fi cerute punctual anumite informații, de la caz la caz.
- Contribuabilii sunt informați printr-o notificare/scrisoare în șapte state: Grecia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Elveția, Cehia și Olanda și România. Însă atât modalitatea, cât și momentul comunicării diferă de la țară la țară.
- Contribuabilii pot avea obiecții față de încadrarea în categoria de risc în cinci țări: Grecia, Ungaria, Slovacia, Elveția și Cehia.
„O procedură transparentă și clară vine în sprijinul contribuabililor care au posibilitatea să remedieze situațiile neconforme, să conteste eventual nivelul de risc stabilit și să clarifice aspectele privind existența/inexistența indicatorilor de risc pentru a nu fi supuși inutil unor verificări”, susţine Ramona Țariuc, director de consultanță fiscală la Deloitte România.
Recent, „autoritățile fiscale române au făcut un pas în direcția transparenței și au început să trimită informări privind factorii de risc fiscal în baza cărora pot fi demarate controale fiscale”, spune Dan Bădin, partener coordonator al serviciilor fiscale și juridice de la Deloitte România.
Chestiunea TVA
Autoritățile fiscale din România au dezvoltat, în 2017, criterii pentru evaluarea riscului fiscal în vederea înregistrării/anulării înregistrării în scopuri de TVA. Anterior, analiza de risc era utilizată în cazul controalelor fiscale, inclusiv al rambursărilor de TVA.
Transparența procedurii analizei de risc în cazul TVA este subiect de polemică profesională între consultanți și Fisc.
„Unele state preferă să nu publice procedura, considerând că protejează veniturile bugetare de cei care ar putea folosi informațiile cu rea credință. Totuși, în cazul TVA, indicatorul publicat de Comisia Europeană privind diferența dintre taxa încasată și cea potențial a fi încasată (gap) nici nu confirmă și nici un infirmă opinia că procedurile netransparente sprijină o colectare mai bună”, spune Dan Bădin.
De exemplu, „România și Grecia au cel mai mare gap din UE, iar Croația, al treilea cel mai mic deficit de încasare, deși toate au proceduri nepublice, iar România și Grecia o aplică și la înregistrarea în scop de TVA. Deschiderea autorităților este folositoare, în principal, pentru bunii platnici care scapă, astfel, de o povară administrativă suplimentară și pot îndeplini mai simplu și mai repede cerințele legale”, afirmă Dan Bădin.
Deloitte revine pe acest subiect după ce, în august, a propus un mod mai transparent al analizei de risc, după care sunt selectați contribuabilii pentru inspecția fiscală.
(Citiţi şi: Analiza de risc în Codul de procedură fiscală: Mediul de afaceri propune regândirea problemei)
Criteriile de analiză de risc fiscal constituie baza pe care autoritățile fiscale inițiază controale sau decid înregistrarea în scopuri de TVA în mai multe țări din Europa, dar procedura propriu-zisă, deși netransparentă – de regulă, este mai restrictivă în România.
„Criteriile de risc, informarea contribuabililor, posibilitatea de remediere diferă și, în general, presiunea asupra contribuabililor este mai redusă decât în România”, spune Ramona Țariuc, director de consultanță fiscală la Deloitte România.
Conceptul de analiză de risc în scopul controalelor fiscale este definit în legislațiile altor șapte state analizate, în afară de România: Grecia, Ungaria, Germania, Polonia, Slovacia, Croația, Elveția, Cehia, Slovenia, Olanda.
Problema este că „deși procedura este mai strictă în România, rezultatele privind reducerea evaziunii și a fraudei fiscale întârzie să apară, punând sub semnul întrebării eficiența sa în raport cu efortul administrativ pe care îl impune contribuabililor de bună credință”, adaugă expertul citat.
Urmărește-ne pe Google News
