Împărţire pe regiuni a României, propusă recent, va reprezenta o schimbare intenţionată şi inacceptabilă a hărţii etnice a ţării, a declarat joi vicepremierul ungar Zsolt Semjen pe postul public de televiziune ungar, citat de MTI, relatează Agerpres.
Aranjamentul propus reprezintă o ameninţare serioasă pentru supravieţuirea etnicilor maghiari din Ţinutul Secuiesc şi Transilvania, a subliniat Semjen, care este şi ministru pentru politica naţională a Ungariei.
Zsolt Semjen a menţionat că în trecut au mai circulat planuri similare şi că este greu de spus, în actualele circumstanţe politice ‘furtunoase’, cât de serioase sunt aceste planuri. ‘Pentru etnicii maghiari este o chestiune de viaţă şi de moarte ca regiunea istorică a Ţinutului Secuiesc şi judeţele cu populaţie maghiară să rămână unite’, a spus Semjen. ‘România şi-a asumat chiar obligaţii internaţionale să nu-şi schimbe cu forţa harta etnică’, a adăugat el.
Vicepremierul ungar a afirmat de asemenea că noua propunere de împărţire administrativă evocă amintirea neplăcută a măsurilor antimaghiare din perioada lui Ceauşescu, când a fost desfiinţată regiunea autonomă Mureş.
Poziţia Ungariei este că, dacă schimbările anunţate vor fi puse în practică, ‘realitatea’ Ţinutului Secuiesc trebuie respectată, a notat oficialul ungar.
Acesta a mai remarcat că, dacă va avea loc fuzionarea judeţelor propusă de PD-L, aflat la guvernare în România, proporţia etnicilor maghiari în noile unităţi administrative va scădea dramatic.
În urma declaraţiei oficalului de la Budapesta, ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a fost invitat la sediul Ministerului Afacerilor Externe.
În cadrul întâlnirii, partea română şi-a exprimat dezacordul faţă de declaraţiile publice ale autorităţilor ungare referitoare la proiectul reorganizării administrative a României, se arată într-un comunicat al MAE.
”Partea română a apreciat ca neuzual şi nepotrivit demersul public al părţii ungare în condiţiile în care reorganizarea teritorială a Romaniei este o chestiune strict de politică internă, iar dezbaterea publică pe marginea acestui proces a fost lansată de puţin timp”, precizează MAE.
