Ungaria a ridicat un nou obstacol în calea eforturilor de cooperare ale Ucrainei cu NATO, blocând Kievul să se alăture centrului de apărare cibernetică al alianței. Guvernul populist de dreapta al premierului Viktor Orban a fost singurul membru NATO care a respins propunerea.
Vetoul îndepărtează, în esență, perspectivele Ucrainei de a se alătura centrului de apărare cibernetică timp de cel puțin șase luni, întrucât cererile de aderare sunt revizuite bianual, a relatat Kiev Post.
Ucraina a solicitat anul trecut să se alăture NATO Cooperative Cyber Defense of Excellence (CCDCOE), cu sediul în Estonia.
Autorităţile de la Kiev acuză decizia Budapestei, arătând că securitatea cibernetică este o problemă globală, care afectează fiecare țară.
„În preajma Anului Nou, am avut o diplomație activă telefonică și prin SMS cu Peter Szijjártó (ministrul ungar de externe, n.r.) tocmai în privinţa centrului cibernetic al NATO. Îmi pare foarte rău că Ungaria a fost singura țară care nu a susținut această decizie. Este păcat, pentru că, de fapt, acest lucru ar fi benefic pentru noi toți, fiindcă securitatea cibernetică privește pe toată lumea” – a declarat ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, citat de Rador.
Şeful diplomaţiei ucrainene a menționat că, în acest moment, nu există propuneri din partea Budapestei pentru o vizită a lui Szijjártó în Ucraina, însă invitația rămâne valabilă. „În decembrie anul trecut, i-am invitat pe toți miniștrii UE să viziteze Ucraina în ianuarie-februarie. Dacă va decide să vină, mă voi întâlni cu el cu plăcere” – a adăugat ministrul.
Ungaria, alături de Rusia și gazele naturale ale acesteia
Poziția Ungariei, în mod constant de partea Rusiei, a fost justificată de Budapesta prin tratamentul aplicat de Kiev minorităților naționale.
Minoritățile pot studia în limba maternă în primii patru ani de școală, după care este acceptată doar limba ucraineană. Limba minoritară este sudiată doar ca materie secundară la nivelurile de învățământ superior. Prevederile legii nu interzic înființarea de școli private pentru predarea auxiliară a limbilor străine.
Ungaria și Rusia s-au opus controversatei legi. Ucraina a susținut că legea ajută minoritățile să-și construiască cariere în Ucraina și să obțină o educație universitară. Înainte de adoptareacontroversatei legi, 62% din absolvenții de școală primară din cele 71 de școli vorbitoare de limbă maghiară au picat un test obligatoriu de limba ucraineană, potrivit Forumului pentru Europa Centrală și de Sud-Est (FOMOSO) din Elveția.
Pe fondul tensiunilor dintre Occident și Rusia, Viktor Orban și Vladimir Putin au avut la începutul lunii o întâlnire de aproape cinci ore, la Moscova.
„Situația este gravă. Diferențele sunt și ele semnificative. Nevoile Rusiei sunt cunoscute de întreaga lume și este clar că răspunsul la acestea este nesatisfăcător”, le-a spus liderul d ela Budapesta jurnaliștilor, după discuțiile de la Kremlin.
„Ceea ce putem oferi este modelul ungar”, a spus el, subliniind că Ungaria, membră a UE și NATO, are „relații excelente cu Rusia”.„Este posibil, există exemple în acest sens, al Ungariei în primul rând. Este adevărat că acest lucru necesită respect reciproc”, a adăugat el.
Liderul ungar a criticat sancțiunile impuse de Occident Rusiei după anexarea Peninsulei Crimeea, în 2014. „Trebuie să spun că politica de sancțiuni care a fost introdusă împotriva Rusiei a făcut mai mult rău Ungariei decât Rusiei”, a spus Orbán după întâlnirea cu Putin.
Într-un interviu acordat ulterior, premierul maghiar a precizat că ministrul afacerilor externe şi comerţului a reuşit să asigure livrarea a 4,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual, timp de 15 ani, cu posibilitatea de a suplimenta cu încă un 1 miliard de metri cubi.
Acordul este aproape finalizat, a susținut Viktor Orban.
Ungaria „este deja un campion în privinţa (protejării) climei” şi un lider în reducerea emisiilor, fiind pe cale să devină prima ţară din Europa care îşi reduce dependenţa de combustibili fosili la până în 10% din mixul de energie, până în 2030, amintind şi de rolul extinderii centralei nucleare de la Paks şi al centralelor solare în procesul de obţinere a independenţei energetice. Dar până la realizarea acesteia, gazul rusesc este cheia asigurării nevoilor de energie ale ţării, a spus premierul maghiar.
