UPDATE: Ultimele date arată că Ungaria a primit, în aproape 24 de ore de la închiderea graniței cu Serbia, doar 70 de refugiați din cele câteva mii care s-au adunat la gardul construit pentru a opri exodul imigranților din Orientul Mijlociu și Africa.
UPDATE: Secretarul general al Consiliului Europei (nu Consiliul European), Thorbjoern Jagland, va verifica dacă modificările legislației maghiare respectă reglementările europene: ”Intenționez să îi scriu premierului Orban pentru a cere versiunea finală a textelor de lege adoptate în contextul crizei migrației”, pentru a verifica dacă aceste dispoziții sunt compatibile cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
UPDATE: Comisia Europeană a primit notificarea Austriei provind reintroducerea controlului la granițele cu Ungaria, Italia, Slovacia și Slovenia.
La fel ca și în cazul Germaniei, suspendarea acordului Schengen este în acord cu prevederile acestuia, menționează un comunicat al CE.
Controlul la punctele de trecere de la frontiera cu Ungaria au fost decise luni.
UPDATE: FranceTvInfo publică o hartă ce arată noile rute de tranzit ale refugiaților ce esteposibil să se formeze după închiderea de către Ungaria a graniței cu Serbia.
România ar deveni, în această variantă, una dintre principalele țări la care imigranții vor apela pentru a-și continua drumul spre Vest.
UPDATE: O nouă reuniune de urgență a miniștrilor de interne din UE (Consiliul JAI), va avea loc marți, 22 septembrie, a anunțat președinția luxemburgheză a Consiliului UE. Ministrul luxemburghez de externe, imigrație și azil, Jean Asselborn, declară cp subiectul va fi mecanismul de relocare a suplimentului de 120.000 de imigranți.
UPDATE: Bilanțul efectelor noii legislații, prezentat de consilierul pe securitate al premierului Viktor Orban, Gyorgy Bakondi, după numai câteva ore de la intrarea în vigoare:
- 16 cereri de azil analizate și respinse
- Alte 32 de cereri așteptau să fie procesate
- 174 de persoane au fost prinse trecând ilegal granița și vor fi judecați în regim de urgență
UPDATE: Ungaria a anunțat că imigranții ale căror cereri de azil sunt refuzate vor fi returnați în Serbia.
Serbia, care nu este membră UE, a avertizat la rândul ei că nu va accepta nicio persoană trimisă înapoi, întrucât nu are capacitatea să devină „centrul sosirilor”, și face apel la UE să rezolve criza refugiaților.
“Ideea de a întoarce imigranții în Serbia, ăn timp ce alții sosesc din Grecia și Macedonia, este inacceptabilă, pentru că am deveni centrul sosirilor. Dorim să parte a soluției, dar aceasta nu poate fi în detrimentul nostru. Serbia nu poate face față (acestei situații – n. red.)”, a declarat șeful diplomației sârbești, Ivica Dacic.
UPDATE: Europa va avea în interiorul său, curând, mai multe ziduri decât au existat în timpul Războiului Rece, scrie The Economist, care prezintă și o hartă cu cele existente sau în curs de ridicare:
Guvernul de la Budapesta a decis marţi să înceapă extinderea și pe frontiera cu România a gardului din sârmă ghimpată ridicată la graniţa cu Serbia, a anunţat ministrul de Externe Peter Szijjarto, într-o conferinţă de presă.
Spre deosebire de Serbia, însă, România este stat membru UE, la fel ca şi Ungaria.
”Am luat decizia de a începe lucrările pregătitoare pentru construirea unui gard începând de la granița ungaro-sârbo-română pe o lungime rezonabilă, în eventualitatea mutării presiunii migraționiste în direcția României”, a spus șeful diplomației ungare, citat de The Guardian.
Gardul ar urma să aibă o lungime de 26 de kilometri.
Pe de altă parte, Agenția ONU pentru imigrație se așteaptă ca noua rută pe care o vor folosi imigranții după ce Ungaria a sigilat granița cu Serbia, să nu treacă prin România, ci prin Croația și Slovenia, către Italia și Austria.
Reacţia MAE: Am fost informați, nu e corect între parteneri strategici
Ministerul român al Afacerilor Externe a reacţionat imediat după confirmarea oficială a informaţiei:
”Ministerul român al Afacerilor Externe a fost informat de către Ministerul ungar al Afacerilor Externe cu privire la această intenție cu puțin timp înainte de a fi anunțată public. MAE a informat în timp util, de urgență, factorii de decizie competenți din România în legătură cu această situație. Ministerul Afacerilor Externe consideră că ridicarea unui gard între două state membre ale Uniunii Europene și care sunt parteneri strategici nu este un gest corect din punct de vedere politic, în conformitate cu spiritul european. Această poziție a fost deja comunicată părții ungare”, precizează MAE într-un comunicat de presă.
Măsuri dure impuse de Budapesta pentru a stopa exodul
Budapesta a luat recent o serie de măsuri dure pentru a opri exodul refugiaţilor şi a modificat Codul Penal şi Codul de procedură penală pentru a introduce sancţiuni împotriva imigranţilor care intră pe teritoriul său, scrie Index.hu
- Starea de urgenţă, începând de marţi şi până pe 30 septembrie, ora 24.00, în cele două judeţe din sud aflate pe ruta balcanică a refugiaţilor care doresc să ajungă în Europa Occidentală
- Trecerea ilegală a frontierei este infracţiune şi se pedepseşte cu până la cinci ani de închisoare
- Persoanele care vor distruge gardul din sârmă ghimpată riscă trei ani de închisoare
- Imigranţii ilegali prinşi pe teritoriul Ungariei vor fi “deţinuţi la domiciliu” într-o tabără de refugiaţi şi cazul lor va fi judecat cu celeritate (în opt zile dacă sunt prinşi la graniţi, şi 15 zile dacă sunt prinşi în interiorul ţării). Ei vor fi expulzaţi urgent după pronunţarea sentinţei.
- Minorii nu vor beneficia de statut special
- La frontieră vor fi transportate barăci militare pentru tribunalele improvizate ce vor funcţiona special pentru trecerile ilegale
- Cei deportaţi vor fi introduşi ca infractori în Sistemul de Informaţii Schengen (SIS)
- Poliţia şi armata vor ajuta Oficiul pentru Imigraţie şi Cetăţenie să proceseze cererile de azil. În cazul situaţiei de criză, la analizarea cererilor poate participa şi poliţia şi armata
Organizaţia Internaţională pentru Migraţie cere Ungariei să respecte legislația internațională
Peste 60 de refugiaţi au fost arestaţi de poliţia maghiară, la graniţa cu Serbia, în primele 10 ore de la închiderea frontierei şi instalarea stării de criză în cele două judeţe din sudul asaltat de imigranţi. Ei urmează să fie expulzaţi în cel mult opt zile, conform noilor reguli aplicabile celor care pătrund ilegal din Serbia, o ţară pe care Budapesta a declarat-o sigură în luna iulie.
Deşi nu există o aprobare din Partea Parlamentului pentru a amplasa trupe militare la graniţă, The Guardian relatează că au fost zărite trupe înarmate în vecinătatea punctelor fierbinţi.
Babar Baloch, purtător de cuvânt al UNHCR (agenţia pentru refugiaţi a ONU) a declarat pentru AFP că poliţiştii nu le permit reprezentanţilor organizaţiei să se apropie de graniţă.
Organizaţia Mondială pentru Migraţie avertizează Ungaria că noua sa legislaţie în domeniu încalcă atât regulile ONU privind refugiaţii şi azilul, cât şi pe cele ale Uniunii Europene.
“Din perspectiva mea, Ungaria trebuie să-şi respecte obligaţiile internaţionale, să le permită oamenilor să solicite azil şi să le asigure condiţii” adecvate, a declarat pentru Reuters Magdalena Majkowska-Tomkin, şefa Biroului de la Budapesta al OIM.
La două dintre punctele de trecere a frontierei se află câteva mii de imigranţi care cer deschiderea graniţei pentru a-şi continua drumul spre Vestul Europei.
Câteva sute de persoane au intrat în greva foamei, iar ministrul sârb al Muncii, Aleksander Vulin, se află alături de imigranţii care protestează la intrarea în Ungaria şi scandează „Open, Open”.
Ungaria şi criza refugiaţilor, în cifre
- Aproximativ 171.000 de persoane au cerut azil în Ungaria în ultimele 3 luni.
- Doar 300 de persoane au primit azil
- 4.000 de imigranţi au fost deportaţi.
- În cazul a 65.000 de cereri a fost oprită procesarea, deoarece solicitanţii au “dispărut” – cel mai probabil și-au continuat drumul spre Austria și Germania
- Alte 95.000 de cereri sunt în curs de analizare.
