Chestiunea

Cele 4 scenarii de impact ale OUG 114, așa cum au fost ele prezentate de Florin Georgescu lui Liviu Dragnea și C.P. Tăriceanu

Taxa pe activele bancare, denumită „taxa pe lăcomie” de autorii OUG 114 care a impus-o, poate duce la reducerea creșterii economice cu 0,6 – 1,1… Mai mult

09.03.2019

La obiect

România de 8 Martie: Prima din UE la egalitatea de gen în ce privește plata, ultima în ce privește angajarea

Cu ocazia zilei internaţionale a femeii, Eurostat ne-a mai dat o veste neplăcută: România s-a plasat pe locul patru în UE la inegalitatea de gen… Mai mult

07.03.2019

La obiect

PIB 2018 – cu 9 miliarde de lei sub valoarea scontată. Nori negri pe anumiți indicatori economici

Institutul Național de Statistică a confirmat rezultatul semnal de creștere economică pe 2018 la nivelul de 4,1%, în prima varianta provizorie dată publicităţii. Valoarea nominală… Mai mult

07.03.2019

Europa

Tendințe: Cerere de energie mai mică pentru creștere economică mai mare

Pentru prima dată în istorie, creșterea cererii de energie se va decupla de creșterea economică, ca urmare a reducerii intensității energetice necesare pentru o aceeași… Mai mult

06.03.2019

Cronicile

Unde s-au dus investițiile în ”omul nou”: Ponderea celor plecați din țară pe vârste și consecințe. ”Secretul” șomajului mic

de Marin Pana 7.4.2015

emigrant roman ueUnul din cinci români născuți în deceniul de dinaintea revoluției din decembrie a plecat în străinătate, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
”Omul nou” a ajuns, în proporții considerabile, să susțină dezvoltare altor state și să contribuie la sistemele lor de securitate socială. Totul pentru că nu am avut grijă să creăm o economie cu grad de multiplicare suficient încât să asigure locuri de muncă pentru ”cel mai prețios capital”.

Exact în perioada de maxim de potență în muncă și disponibiliate creatoare, ponderea românilor care au plecat în străinătate de mai bine de 12 luni ( avem și cazurile foarte numeroase ale celor care fac un fel de navetă sezonieră și trăiesc în țară din banii câștigați afară) a urcat la aproape 20%, dacă adiționăm valorile estimate de INS pe segmentul de vârstă 25 – 39 de ani pentru populația rezidentă și cea care a părăsit țara.

tabel 1Concentrarea maximă se regăsește pe zona celor născuți și crescuți cu mari sacrificii în anii ‘80, cei mai grei din perioada Ceaușescu.
Fără perspective în țară, fără locuri de muncă și fără posibilitatea de a dobândi o locuință, o bună parte dintere aceștia au profitat de deschiderea către Occident și s-au îndreptat spre locuri unde calificare lor era apreciată și mai corect remunerată, unde sistemele de creditare creau facilități de dezvoltare a unei afaceri sau de achiziție a unei locuințe.

tabel 2Cert este că au plecat din țară tocmai o bună parte dintre cei care ar fi putut avea o contribuție însemnată la crearea de valoare adăugată. Care au susținut din banii încasați în afara țării părinții pensionari ( cu nevoi, inerent, greu de acoperit doar din taxele și impozitele celor rămași să muncească în România) și, indirect, moneda națională.

Cu toate acestea, date fiind investițiile făcute în creșterea și educare celor plecați din țară, care nu s-au amortizat pe un timp lung ci s-au concretizat în intrări temporare și discreționare de valută, bilanțul lor strict material pentru societatea din care au plecat pare a fi, mai degrabă unul negativ și cu consecințe multiple.

Dacă ne uităm la structura pe vârstă și sexe, avem o explicație și în ceea ce privește reducerea considerabilă a numărului de nașteri. Nașteri pe care, din motive obiective, le fac femeile , mai ales într-o anumită perioadă a vieții.
Or, de la 18 ani în sus și până la 30 de ani, numărul persoanelor de sex feminin plecate din țară îl depășește pe cel al persoanelor de sex masculin.

tabel 2Evident, se pot invoca și alte explicații pe zona serviciilor prestate în țările de destinație (vezi ultima coloană din tabel). Una peste alta, devine clar că suntem și vom fi tot mai puțini, mai urâți și cu o pensie mai mică. Practic, economiile dezvoltate au acoperit locurile de muncă direct productive preponderent cu proprii cetățeni și au admis europeni oficializați recent în sectoarele mai puțin atractive sau mai dificile pentru populația locală.

De remarcat că la un nivel al șomajului declarat oficial pentru luna februarie 2015 de 5,5% și un număr de circa o jumătate de milion de persoane înregistrate ca atare în țară, avem, simultan, cam un milion și jumătate de români plecați din țară. Evident, aceștia trebuie să se întrețină cumva și marea majoritate lucrează.

tabel 4În aceste condiții, dacă nu ar fi existat intrarea în Uniunea Europeană și corolarul liberei circulații a forței de muncă ( a trecut și perioada de tranziție de șapte ani în care statele membre puteau impune restricții temporare pentru forța de muncă din România ), am fi avut un cu totul alt nivel al șomajului. Poate nu chiar 20%, potrivit regulii de trei simplă dar măcar triplu.

Această realitate pornește de la incapacitatea economiei de piață autohtone (așa cum s-a croit ea în perioada de tranziție) de a asigura suficiente slujbe pentru și stimulentele insuficiente date de guvernanți pentru creearea de locuri de muncă. De aici derivă și imposibilitatea de a reduce mai rapid decalajele de dezvoltare.

Pur și simplu, dincolo de situația din investiții și tehnologie, dar corelată cu acestea, lipsa forței de muncă ne reduce considerabil PIB-ul potențial. Adică ritmul în care am putea crește sustenabil, fără recăderi ulterioare și fără o reinflamare a creșterii prețurilor, pe o perioadă mai îndelugată de timp.

Deficitul proporțional în factor uman la nivel de generații ne-a afectat echilibrul pe termen lung al sistemului de asigurări sociale. Adică atât nivelul actual al pensiilor aflate în plată, cât și perspectivele de mai asigura celor rămași în țară de a mai primi o recompensă corelată cu susținerea pe care au oferit-o în momentele grele ale tranziției la economia de piață.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.4.2015

5 comentarii

  1. Ștefan A.
    8.4.2015, 12:38 pm

    Cind principalele voci ale bugetului de stat consolidat sint:
    1- asistenta sociala
    2- salarii la bugetari
    E evident ca pentru o tara slab dezvoltata se inchide oricare sansa de a crea un numar ridicat de locuri de munca. Resursele financiare sint folosite preponderent “la consum” .(salarii bugetare si pensi + ajutoare de toate felurile depasesc 51% din buget. Adaugam si vreo 5 % din buget dedicat dobanzilor + marja clientelei politice din ce ramine)
    Problema are origine la “strategiile” adoptate la inceputul anilor 90 si continuate fara intrerupere pina azi .

  2. carmen
    8.4.2015, 11:43 pm

    Eu cred ca cei care aveau acces la statistici si intelegeau niste fenomene sociale, politica, etc. au lasat intentionat/incurajat tacit ca acest segment de populatie tanara si scolita (din care fac parte si eu) sa plece. Daca n-am fi fost indemnati/lasati sa plecam cu siguranta am fi facut o revolutie adevarata. In ciuda aparentelor, acum dupa 14 ani de locuit in sua pot sa spun ca am fost pacaliti cu mirajul capitalismului. Nu ar mai fi fost atata nepotism pe locurile bune de munca daca, noi toti, n-am fi parasite corabia unulcate unul.

  3. Caliman Eugen-analist de provincie
    11.4.2015, 5:40 pm

    Stimate,
    Stefan A.
    Cauza lipsei de locuri de munca nu sta in existenta asistentei sociale si plata bugetarilor, ci in lipsa proiectelor de reconstructie economica si industriala.
    “Tehnologia” creierii de noi intreprinderi si locuri de munca in tarile slab dezvoltate, nu este blocata de plata celor aratate de dvs. ci de incapacitatea atragerii masive a capitalului strain, pentru investitii industriale si agricole.Singapore, Malaezia, Indonezia si alti “tigri asiatici”, nici nu aveau sistemele de asistenta sociala sau administrativa in anii 70, cind au trecut la “revolutia industriala”.A existat insa asumarea dezvoltarii si “pedalarea” pe componantele calitative ale dezvoltarii, fiindca nu aveau nici macar banii nostri, pentru investitii…
    Tehnologia dezvoltarii in tarile lipsite de bani la buget, consta in aducerea competitivitatii/functionalitatii economice catre nivelul celei din tarile dezvoltate, adica catre indicii 1-10.
    La un indice de competitivitate dezastruos 74,subafrican, nici un investitor strain nu vine in tara, deoarece banii se transforma in “pierderi financiare”, in loc de profit.
    AmCham si Consiliul Investitorilor Straini, au cerut in 2012 Guvernului, ca in 3 ani sa imbunatateasca cu 10 “puncte” indicele de comp0etitivitate economica, pentru ca sa poata veni investitori americani de forta.
    Ori, acest lucru se afla sub “dezinteresul” guvernantilor, de 25 de ani, acestia refuzind orice proiecte de imbunatatire a acestui indice fundamental, pentru investitori.Odata cu criza, nici un investitor nu se mai aventureaza in tarile in care indicele de competitivitate este sub cifra 30.Ori aceasta cifra este la nivelul tarilor nordice…

    Stimata
    Carmen,
    Interesul unic al esalonului II al PCR care a preluat puterea dupa 1989 – FSN, a fost de a jefui averea nationala, iar consecinta a fost dezintegrarea economica si financiara a tarii.
    Asta nu inseamna ca a existat un interes in a trimite lumea din tara, ci dezinteres pentru viitorul ei si economie.Daca ramineati in tara, esecul personal va era asigurat, odata cu esecul national general…

    • Ștefan A.
      14.4.2015, 10:31 pm

      Domnule Caliman .
      -Dati un singur exemplu de natiune de pe aceasta planeta care a a juns la bunastare datorita exclusiv investitilor straine . Una singura . Nu exista. In schimb istoria e plina de asa numitele natiuni bananiere unde investitile straine bazate pe coruptie au facut si fac ravagii . Cu efectul saraciei perene a maselor si imbogatire colosala a conducatorilor (corupti in totalitate) .
      – Faptul ca Romania nu gaseste bani in propriul buget (desi se imprumuta suplimentar in fiecare an prin deficit bugetar) sa constuiasca nimic e dovada suprema ca acest buget nu e bazat pe strategii de dezvoltare ci pe strategii de consum.
      – In Romania anului 2015 nu se pricepe un fapt elementar . Nu exista dezvoltare bazata pe consum ( asistenta sociala larg raspindita e consum ) . Se refuza sistematic a vedea realitatea umflarii numarului de pensionari care au ajuns la paritate cu numarul de angajati .De 3 ori mai multi ca in 1989 . O aberatie fara egal in nici o tara UE . Fie ea si fost comunista .
      – Daca calatoriti prin strainatate , sa va mai intrebati cind , cu ce bani si cu cine au construit strainii autostrazile pe care calatoriti . Cita asistenta sociala faceau in acele perioade si citi angajati bugetari aveau (tot atunci). Veti descoperi (poate) ca infrastructura a fost creata exclusiv cu firme autohtone , cu finantare prin datorii publice numite deficite anuale bugetare . Crearea de locuri de munca a fost principala preocupare si in toate sectoarele . Industrie , agricultura , efectele politicilor de atunci sint vizibile si azi . Doar romanii nu vor sa le vada.

  4. Bio
    14.4.2015, 2:39 pm

    Primul impuls a fost sa-mi exprim revolta de mama a unui copil… “născut și crescut cu mari sacrificii în anii ‘80, cei mai grei din perioada Ceaușescu”…dar…brusc m-a cuprins dorinta de a pleca si eu si tatal acestui copil…sa ne vedem copilul fericit…in Olanda si sa ne plimbam cu bicicletele…fara sa ne fie teama !

Lăsați un comentariu


Stiri

Studiu INACO: Fotograma competitivității – România riscă să piardă trenul dacă nu investește rapid

Vladimir Ionescu

Economia României se află într-un proces de tranziție de la o dezvoltare bazată pe eficiență la o dezvoltare bazată pe inovare. În acest context, performanțele… Mai mult

Stiri

Delegație BERD la București, pentru a discuta cu autoritățile și mediul de afaceri potențiale proiecte de investiții

Vladimir Ionescu

O delegație formată din înalți oficiali ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) se află la București pentru a discuta cu autoritățile române și… Mai mult

Stiri

Augustin Lazăr și-a depus candidatura pentru al 2-lea mandat de procuror general

Vladimir Ionescu

Augustin Lazăr își va depune candidatura pentru al doilea mandat de procuror general pe care-l permite legea, anunță un comunicat al Ministerului Public. Șansele de… Mai mult

Stiri

Deficit comercial de 25 mld. euro, în ianuarie pentru UE – Zona Euro are excedent

Adrian N Ionescu

Uniunea Europeană a înregistrat în ianuarie un deficit al balanţei comerciale de 24,9 miliarde de euro, în vreme ce Zona Euro a marcat un excedent… Mai mult

Stiri

Procesul lui Liviu Dragnea se apropie de final – la următorul termen se vor pune concluziile

Vladimir Ionescu

Procesul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman se apropie de final. Luni au fost reaudiați cinci martori,… Mai mult

Stiri

Mugur Isărescu: „Ce facem la banca centrală trece peste înțelegerea administrației ca furnizoare de servicii publice”

Adrian N Ionescu

Perioada actuală este „numai bună” pentru testarea maturităţii instituţionale a Băncii Naţionale a României (BNR), potrivit unui discurs al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Totodată, BNR… Mai mult

Stiri

Fostul deputat Cristian Rizea condamnat definitiv la 4 ani și 8 luni de închisoare. Decizie și în dosarul lui Cristi Borcea

Vladimir Ionescu

Fostul deputat PSD Cristian Rizea (foto) a fost condamnat luni, definitiv, la patru ani și opt luni de închisoare cu executare. El va fi dat… Mai mult