Unde, cât și cine mai inovează în România

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul loc în clasamentul european în domeniu.

Potrivit unei analize recente a Comisiei Europene, 7 regiuni din România (adică aproape întreaga țară), alături de una din Polonia, au cele mai modeste rezultate dintre cele 226 de regiuni ale UE la categoria inovare.

Și totuși, unde, cât și cine mai inovează în România? Răspunsurile vin de la OSIM.

Lungul și imprevizibilul drum de la teorie la practică

Din ultimul raport OSIM, cu date la nivelul anului 2015, aflăm mai întâi teoria:

”Cercetarea şi inovarea contribuie în mod direct la prosperitatea unei naţiuni, la bunăstarea societăţii şi a cetăţenilor acesteia. Calitatea vieţii creşte datorită aportului cercetării şi inovării în domenii precum asistenţa medicală,transporturile, serviciile digitale şi dezvoltarea a numeroase produse şi servicii noi.”

Urmează cifrele:

În anul 2015, au fost depuse la OSIM 1.053 de cereri de brevet de invenţie

De remarcat: mai puțin de 10% dintre aceste cereri de brevet, doar 92, au fost depuse online, prin intermediul unui soft specializat.

Din analiza numărului de cereri de brevet care urmează procedurile în faţa OSIM, se constată:

• 980 de cereri au solicitanţi români
• 73 de cereri au solicitanţi străini

Cele 980 de cereri de brevet de invenţie depuse la OSIM în 2015 de către companii din România, institute de cercetare, unităţi de învăţământ şi persoane fizice, sunt repartizate pe unităţi administrative după adresa primului solicitant, astfel:

În anul 2015 au fost eliberate 329 de brevete de invenţie, dintre care 315 au fost eliberate titularilor români, iar 14 titularilor străini.

În 2015, cele mai multe brevete- 131- au fost acordate în București, niciunul în Vaslui, Tulcea, Sălaj, Satu Mare, Olt, Mehedinți, Ialomița și Botoșani.

Scade performanța în institutele de cercetare și în Universități

Începând cu anul 2011 se constată o uşoară scădere a numărului de cereri de brevet de invenţie depuse de persoane fizice.

Chiar OSIM mai constată însă ”o dramatică scădere a cererilor de brevet depuse de institute de cercetare şi unităţi de învăţământ”.

Aceasta este explicată de instituție prin ”reducerea fondurilor alocate, dar şi cunoaşterea insuficientă a importanţei protejării şi mai ales valorificării invenţiilor”.

Contrar, tendinţa uşor crescătoare a numărului de cereri de brevet depuse de persoane juridice, întreprinderi mici şi mijlocii, se datorează în special interesului manifestat pentru intrarea în Programul Operaţional Competitivitate (TIC – Axa prioritară 2), dar şi creşterii gradului de conştientizare cu privire la rolul şi importanţa inovării în strategia de firmă.

Pentru a veni în spijinul celor care vor să breveteze o invenție, OSIM a extins Reţeaua Centrelor Regionale la nivel naţional.

Structura actuală a acestora cuprinde la acest moment 17 Centre, dintre care 5 în cadrul unor Universităţi, 8 în structura Camerelor de Comerţ, 3 în Asociaţii de IMM-uri şi un Centru în cadrul Asociaţiei Inventatorilor.

În cursul anului 2015 în judeţele în care sunt constituite Centre Regionale, rezultă că au fost înregistrate 365 de cereri de brevet de invenţie.

Domeniile inovării

Pentru a stabili repartiţia pe domenii tehnice a Cererilor de brevet depuse în judeţele în care există Centre Regionale, s-a recurs la datele referitoare la Clasificarea internaţională a brevetelor (CIB).

Interesul solicitanţilor de cereri de brevet de invenţie naţionale pare contonat în zonele:

• soluţii tehnice din zona “Necesităţi curente ale vieţii” – 120 de cereri
• producţia industrială- 129 de cereri
• zona Electro – 80 de solicitări
• chimia – 31 de cereri
• construcţii – 17 solicitări