fbpx

La obiect

20-34 de ani – nici nu lucrează și nici nu învață: Observații pe locul fruntaș deținut de România la procentul tinerilor fără nicio ocupație

România figurează printre statele UE cu cea mai mare pondere a tinerilor care nici nu lucrează și nici nu învață („neither in employment nor in… Mai mult

16.07.2021

Chestiunea

Noul test de stres al industriilor europene: condițiile și țintele sectoriale de mediu impuse de Comisia Europeană

Odată cu lansarea, miercuri 14 iulie, pachetului legislativ ”Fit for 55”, UE devine prima economie din lume care dă startul procesului de legiferare a obiectivului… Mai mult

15.07.2021

La obiect

Cum ar urma să arate Educația, pe cicluri școlare, dacă s-ar implementa Programul România Educată

Raportul România Educată elaborat de Președinția României a fost publicat pentru prima oară miercuri, ziua în care Guvernul Florin Cîțu a adoptat Memorandul prin care… Mai mult

14.07.2021

La obiect

În sfârșit, DOCUMENTUL: Memorandumul pe Proiectul România Educată – adoptat de Guvern. Calendarul și țintele

Guvernul va înființa un grup de lucru interministerial coordonat de premierul Florin Cîțu, pentru elaborarea pachetului legislativ necesar implementării Proiectului România Educată elaborat la Președinție,… Mai mult

14.07.2021

Un tabel: Cum își cheltuie bugetele statele UE. Câteva particularități ale României

de Alexandra Pele 6.9.2015

Buget executieÎn contextul discuțiilor pe Codul Fiscal, chestiunea cheltuielilor bugetare pentru ținerea sub control a deficitului a fost atinsă doar în treacăt. Dincolo de necesitatea ca execuția bugetară să fie acopere și o eventuală strategie, bugetul și fiscalitatea cere-l produce fiind singurele instrumente prin care un stat poate interveni în economie.

Un tabel, bazat pe datele Eurostat, pune în comparație modul în care-și cheltuie România bugetul, cu viziunea și prioritățile celorlalte state UE.

Notă: Eurostat, biroul de statistică al UE, propune o metodologie bazată pe următoarele capitole: servicii publice generale (unde sunt incluse, printre altele, cheltuielile de funcţionare ale ministerelor şi instituţiilor publice, ale organelor legislative, financiare şi fiscale), apărare, siguranţă şi ordine publică, afaceri economice (transport, agricultură, energie), protecţia mediului, locuinţe şi utilităţi (apă, iluminat public, dezvoltare), sănătate, cultură, educaţie şi protecţie socială (pensii şi ajutoare sociale). Analiza a fost realizată pe baza celor mai recente date disponibile (2013), iar sumele alocate fiecărui domeniu sunt exprimate ca procent din Produsul Intern Brut. Sumele aferente fiecărui domeniu includ toate cheltuielile administraţiei publice centrale şi locale pentru asigurarea serviciilor respective, de la cheltuieli cu salarii, la achiziţii de bunuri, investiţii, subvenţii sau alte cheltuieli specifice fiecărui domeniu.

tabel

Sursa datelor: Eurostat. CLIK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Observații pentru România, prin comparație cu alte state

Pentru Sănătate și Educație: Puțin și ineficient

La sănătate, România a cheltuit în 2013 echivalentul a 4% din PIB, mult sub media de la nivel european, de 7,2% din PIB. Asta în condiţiile în care, Lituania, un stat care a avut cheltuieli raportate la PIB comparabile cu România, de 35,5%, a alocat 5,6% din PIB pentru serviciile de sănătate.

Potrivit metodologiei Eurostat, cheltuielile de sănătate includ achiziţia de medicamente şi echipamente medicale, salariile din acest sector, precum şi banii cheltuiţi pentru asigurarea funcţionării spitalelor de stat.

Singurul stat membru UE care alocă sănătăţii un procent mai scăzut din PIB decât România este Cipru, cu 3,1%. La polul opus se află Danemarca, unde în 2013 sănătatea a primit 8,7% din PIB.

O situaţie similară se poate observa şi la educaţie, unde Lituania cheltuieşte de două ori mai mult decât România, respectiv 5,6% din PIB, faţă de 2,8% alocaţi de executivul de la Bucureşti în 2013. Statisticile europene relevă, de altfel, că România este pe ultimul loc în UE la acest capitol, Bulgaria alocând al doilea cel mai scăzut procent, de 3,8% din PIB.

Cehia şi Polonia se află cu 5,2% din PIB, respectiv 5,3%, peste media europeană de 5%, în timp ce Ungaria se află uşor sub linie, cu 4,7% din PIB alocaţi în 2013 pentru educaţie. Suedia conduce clasamentul statelor care alocă cele mai mari resurse bugetare la acest capitol, respectiv 6,6% din PIB.

Pentru companiile și afacerile statului: mult și ineficient

România a alocat cu 1,9 puncte procentuale mai mult decât media europeană la capitolul “afaceri economice“, unde sunt incluse activităţile statului din diferite domenii (transport, energie, agricultură, minerit, construcţii). Aici, cheltuielile s-au ridicat la 6,2% din PIB, mai mult decât în state precum Marea Britanie (3,1%), Franţa (4,9%) sau Austria (5,7%).

Dacă ne uităm la câteva dintre aceste activităţi economice, se poate observa că România a cheltuit o parte semnificativă din aceşti bani pentru transporturi, cu 1,7% din PIB mai mult decât media UE.

În anul 2013 România a cheltuit 3,7% din PIB pentru transportul rutier, feroviar, maritim şi aerian, o alocare de peste două ori mai mare decât cea a Germaniei, spre exemplu, care a cheltuit 1,6% din PIB la acest capitol.

Practic, aici se regăsesc cheltuielie statului pentru construcţia şi mentenanţa infrastructurii de transport, dar şi pentru supravegherea şi reglementarea diferitelor tipuri de transport.

O mare parte din aceşti bani a ajuns la companiile finanţate din bani de la buget: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) care administrează reţeaua rutieră, CFR SA, CFR Marfă, CFR Călători şi Metrorex, companii care administrează şi exploatează infrastructura ferată, portul Constanţa, dar şi aeroporturile din România.

Pentru administrarea afacerilor şi serviciilor agricole şi silvice s-au cheltuit 0,9% din PIB, de trei ori mai mult decât media UE. Aceste afaceri şi servicii se referă, potrivit Eurostat, la conservarea sau extinderea terenurilor arabile, la reformele agrare şi de restituire a terenurilor, dar şi la supravegherea şi reglementarea industriei agricole. Totodată este vorba despre cheltuielile făcute de stat pentru construcţia şi operarea sistemelor de control al inundaţiilor, pentru lucrările de irigaţii şi drenaj, precum şi pentru acordarea de subvenţii în aceste scopuri.

Cât de funcționale sunt rezultatele acestor cheltuieli, se vede chiar în acest an, în care seceta a compromis sectoare întregi din culturile vegetale.

Tot aici intră şi cheltuielile cu programele de sprijinire a fermierilor, de extindere a serviciilor veterinare şi de combatere a dăunătorilor. În ceea ce priveşte componenta silvică, aceasta se referă la servicii de extindere şi raţionalizare a fondului forestier, de supervizare şi reglementare a operaţiunilor silvice, de sprijinire a lucrărilor de reîmpădurire, de combatere a dăunătorilor şi bolilor şi de prevenire a incendiilor.

România s-a aflat mai aproape de media europeană şi în ceea ce priveşte administrarea afacerilor şi serviciilor din energie. La această categorie sunt incluse, spre exemplu, cheltuielile statului pentru susţinerea electrocentralelor.

Rezultatele economice în companiile de stat, energie și transporturi sunt vizibile.

Cheltuieli cu dezvoltarea comunităților: mult

La capitolul “locuinţe şi utilităţi”, unde sunt incluse cheltuielile statului pentru dezvoltarea comunităţilor, precum şi pentru alimentarea cu apă şi iluminatul public, România a cheltuit în 2013 1,2% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale peste media europeană.

Trebuie menţionat că la această categorie nu sunt incluse cheltuielile pentru construcţia efectivă de locuinţe, de străzi sau de infrastructură utilitară.

Tot peste media europeană au fost şi cheltuielile destinate protecţiei şi siguranţei publice. Aici sunt incluse cheltuielile pentru funcţionarea serviciilor de poliţie, de pompieri, a instanţelor şi a închisorillor. România a cheltuit – în 2013 – 2,2% din PIB pentru siguranţa publică, la fel ca Polonia, Slovenia, Portugalia sau Marea Britanie.

Cheltuielile sociale: Sub medie în accepțiunea europeană a protecției sociale

În mod suprinzător, cheltuielile cu protecția socială se află semnificativ sub alocările din celelalte state UE. Cel mai probabil, alocările sunt mici din cauza modului diferit în care se fac aceste alocări în România: o parte din facilitățile și ajutoarele pentru cei care au nevoie de sprijin social vin fie prin cheltuielile cu comunitățile, fie prin sibvențiile care se fac la energie și utilități – adică cheltuieli pe care procedura Eyurostat nu le contabilizează la suport social :

Cheltuiala statului român cu pensiile şi ajutoarele sociale a fost de 11,5% din PIB în 2013, cu 8,1 puncte procentuale mai mică decât media europeană de 19,6% din PIB.

Aici sunt incluse toate indemnizaţiile şi ajutoarele plătite de stat. Printre acestea se numără cele de boală sau de invaliditate, cele pentru familii şi copii (spre exemplu, alocaţiile sau indemnizaţiile pentru creşterea copilului), indemnizaţia de şomaj, ajutoarele pentru încălzire, dar şi pensiile de stat.

La protecţia mediului şi la cultură, cheltuielile raportate la PIB ale României au fost aproapiate de mediile europene.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.9.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Titlurile de stat pierd teren în favoarea fondurilor mutuale, din cauza dobânzilor sub inflație

Adrian N Ionescu

Investitorii individuali aproape și-au dublat plasamentele nete în fondurile mutuale în Trimestrul 2 din 2021, până la 2,07 miliarde de lei (de la 1,15 mld/… Mai mult

Europa

OMS cere țărilor bogate să nu își vaccineze anti-Covid copiii și adolescenții, ci să doneze statelor sărace respectivele doze

Iulian Soare

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a cerut ţărilor bogate să nu-şi vaccineze anti-COVID cei mai tineri locuitori şi să doneze dozele în plus ţărilor sărace.… Mai mult

Stiri

Indicatorii tehnico-economici pentru Centrul de arşi la Târgu Mureş, aprobaţi de Guvern – investiţie de 295,8 milioane lei

Vladimir Ionescu

Indicatorii tehnico-economici pentru Centrul de arşi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş au fost aprobaţi miercuri de Guvern, fiind o investiţie de 295,8… Mai mult

Stiri

Guvernul a aprobat OUG care dă posibilitatea primarilor să se împrumute de la Trezoreria statului

Razvan Diaconu

Guvernul a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă care reglementează posibilitatea accesării de către unităţile administrativ-teritoriale de împrumuturi de la Trezoreria statului, a anunţat miercuri prim-ministrul… Mai mult

Europa

SUA restituie Irakului 17.000 de artefacte furate în anii de război

Iulian Soare

Statele Unite ale Americii vor restitui Irakului 17.000 de artefacte arheologice, vechi de aproape 4.000 de ani şi furate de-a lungul ultimelor decenii, o restituire… Mai mult

Europa

Joe Biden consolidează politica ”Made in America”, proiect-fanion al fostului președinte Donald Trump

Vladimir Ionescu

Președintele american Joe Biden dorește înăsprirea condițiilor în baza cărora guvernul federal evaluează dacă un produs primește sau nu eticheta de „Made in America” (produs… Mai mult

Stiri

Peste 160 de profesori universitari și cercetători cer președintelui Iohannis să blocheze schimbările în legislaţia de analiză a plagiatelor

Razvan Diaconu

Treisprezece organizaţii civice şi peste 160 de profesori universitari şi cercetători din ţară şi străinătate îi solicită, printr-o scrisoare deschisă, preşedintelui Klaus Iohannis să îşi… Mai mult