Unul din două „start-up-uri românești este pe piață de mai puțin de 12 luni”, iar „aproximativ o treime din start-up-uri nu reușește să atingă al doilea an de activitate”, spune ediția 2019 a Barometrului EY privind start-up-urile.
Mai mult, și proporția celor care au o vechime mai mare (2-3 ani) a scăzut până la 21% în 2019 de la 26% în 2017, după ce crescuse de la 17% în 2016, potrivit sondajului care a stat la baza barometrului EY.
„Percepția asupra mediul de reglementare și cel fiscal poate fi una dintre cauzele ratei mici de supraviețuire a afacerilor de tip startup”, este o concluzie a barometrului.
Majoritatea covârşitoare a start-up-urilor (83% în 2018) sunt firme cu venituri mai mici de 50.00 de euro.
Proporţia celor cu venituri mai mari scade până la 10% la categoria sub 100.000 de euro şi până la 1 % la categoria sub un milion de euro.
Cauzele eșecului
Chiar dacă statistica sondajului indică „mentalitatea şi teama de eşec” drept cel mai mai important obstacol în începerea şi dezvoltarea unei afaceri în România (20% dintre răspunsuri), celelalte obstacole atârnă de fapt mai greu, pentru că alimentează teama antreprenorilor.
Astfel, impredictibilitatea fiscală, nivelul taxelor și „situația politică curentă” sunt departe de a-i încuraja pe antreprenori să-și învingă teama de eșec, chiar dacă sondajul, care le-a cerut să aleagă un singur obstacol, arată proporții mai mici de răspunsui pentru opțiunile menționate: 12%, 9% și respectiv 12%.
La fel, potrivit răspunsurilor la sondajul EY, nu sunt încurajatoare nici obstacolele:
- lipsa fondurilor de dezvoltare (10%) – insuficient compensată de programele guvernamentale,
- accesul la finanțare (7%), sau
- birocrația excesivă (7%).
Este relevant faptul că antreprenorii își recunosc deficiențele de educație financiară și economică.
Statul a deteriorat mediul de afaceri
Au devenit majoritari cei care cred că mediul fiscal și de reglementare s-a deteriorat în ultimul an în România pentru antreprenori (52% dintre răspunsuri).
Reglementările adoptate anul trecut au influențat negativ mediul de afaceri.
Și, astfel, proporția celor care percep o înrăutățire este cu aproape 8 procente mai mare comparativ cu ediția din 2017 a barometrului și cu 22 procente în creștere față de 2016.
„Percepția asupra mediul de reglementare și cel fiscal poate fi una dintre cauzele ratei mici de supraviețuire a afacerilor de tip startup, dar și a scăderii cu aproximativ 40% a numărului de firme de tip SRL înmatriculate în 2018 față de 2017 (conform datelor înregistrate de ONRC)”, spune studiul EY.
Ce ar trebui să facă statul
Scutirea sau scăderea taxelor și impozitelor pentru start-up-uri este măsura cea mai dorită de antreprenorii la început de drum (33%).
„Ultimele măsuri luate de către guvern pun în gardă antreprenorii, care consideră că pentru a ajuta ecosistemul de startup-uri este nevoie de reduceri de taxe (fie că vorbim de o perioada determinată sau pe un anumit segment de activitate)”, spune EY.
În România și în Cipru a fost înregistrată cea mai scăzută pondere (sub 3%) a companiilor cu creștere rapidă de peste 12%, potrivit celui mai recent raport UE privind IMM-urile (EU SMEs 2016/2017), citat de studiul EY.
Finanțarea
Numai 16 % dintre participanţi au indicat finanţarea nerambursabilă din partea statului român ca sursă utilizată în cea mai mare măsură. Astfel că importanța progresului acestui faţă de 2017 (4%) rămâne doar statistică.
Cea mai mare parte a finanţări sunt fondurile proprii (economii, credite de nevoi personale, salarii – 79%) şi ajutoarele de la familie şi prieteni (14%).
Relevant este faptul că sponsorizările sunt mai importante decât creditele bancare pentru firme start-up (4% față 3%). La fel, granturile, crowdfunding – ul, creditul furnizor și altele atârnă mai greu (5%).
De asemeni, chiar dacă aportul investitorilor de tip „business angels” este de cinci ori mai mare decât era în 2017, abia ajuns la 5% din cazuri și este departe de a se apropia de proporția din țările în care este stimulat apetitul pentru risc.
„Situația se poate schimba în țară, însă această schimbare se poate materializa pe termen lung, pentru că va mai dura ceva timp până când investitorii străini vor veni în România în masă”, spune studiul EY.
