Autorităţile de la Bucureşti au eşuat în încercarea de a lămuri îngrijorările Comisiei Europene privind proiectul magistralei de metrou M6, până la Aeroportul Henri Condă din Otopeni şi nu va primi fonduri europene nerambursabile decât de jumătate din valoarea estimată a investiției.
Ministerul Transporturuilor a anunțat că finanțarea eligibilă aprobată prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 este de doar 2,776 miliarde de lei, în vreme ce valoarea totală a proiectului este de 6,345 miliarde de lei.
Pentru rest România va fi nevoită să accepte un împrumut de la Japan International Cooperation Agency (JICA).
„Aspecte critice” nerezolvate
Magistrala M6 nu are finanțare europeană nerambursabilă decât de la stația 1 Mai până la stația Tokyo, din zona complexului comercial Băneasa, pentru că autoritățile române nu au lămurit cele șase „aspecte critice” privind proiectul identificate de Comisia Europeană încă din februarie.
Scrisoarea („Request for Clarifications”) trimisă la București în 16.02.2018 a fost obținută de Asociația Pro Infrastructură după ce a câștigat un proces împotriva Ministerul Fondurilor Europene (MFE).
Dintre cele șase asprecte critice, primele două sunt două „extrem de grave”, potrivit Pro Infrastructura:
- absența unei analize de opțiuni veritabile,
- estimarea costurilor la un nivel prea scăzut,
- M6 nu ține cont de construirea noului terminal T2 la Aeroportul Otopeni în est (spre Autostrada A3),
- studiul de trafic nu este de încredere,
- problemele de trafic pe DN1 în timpul execuției stațiilor în galerie deschisă
- optimismul părții române privind duratat proiectului de 4,5 ani (un an de licitații și alți 3,5 de lucrări în teren).
Totodată, costurile mari anterioare se răzbună, din moment ce Comisia Europeană spune că estimarea de cost este nerealistă, la 52,5 milioane euro/km, în timp ce la alte proiecte recente din București costurile sunt de 69-83 milioane euro/km.
Pe de altă parte, Pro Infrastructura solicită oficialilor din Ministerul Transporturilor și Metrorex „să înțeleagă semnificația reală a deciziei Comisiei Europene și să se concentreze pe accelerarea proiectelor pe Magistralele 5 (Eroilor-Iancului), 4 (Gara de Nord-Progresul) și 7 (Rahova-Colentina), linii care deservesc cartiere dense, cu trafic semnificativ, prioritare în fața secțiunii Tokyo-Otopeni a M6”.