Modifica setari cookieuri

Analiză

TVA: povestea pe care o spune calendarul de rambursare

Situația rambursărilor de TVA din ultimii 4 ani arată nu doar lipsa de predictibilitate a restituirilor de către stat, ci și ieșirea din orice logică… Mai mult

16.02.2020

Chestiunea

Taxele de mediu în România și în UE: ce propuneri pregătește Comisia

În plină dezbatere europeană pe marginea celui mai important subiect al momentului – Pactul ecologic european – România se vede obligată să își reanalizeze eficiența… Mai mult

16.02.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Cronicile

Un milion de semnături împotriva mogulilor din mass-media

de Ioana Avadani 7.2.2013

Cetățenii europeni au, începând de azi, ocazia să demonstreze dacă pentru ei libertatea presei și dreptul la informare are sau nu valoare. Pentru că azi a început strângerea de semnături online în cadrul Inițiativei Cetățenești Europene pentru Pluralism în Mass-Media. (EIPM) (www.mediainitiative.eu)

Inițiativa valorifică un mecanism de consultare cetățenească lansat anul trecut de Uniunea Europeană. Regulile sunt simple: dacă, în interval de un an, strângi un milion de semnături de la cetățeni europeni din cel puțin șapte state membre UE, ai voie să supui Comisiei Europene un draft de directivă sau alt document cu valoare legislativă.

EIPM, care reunește „simpli cetățeni”, dar și peste 100 de organizații ale societății civile, asociații profesionale, personalități din mediul academic și cultural, vrea să apere presa europeană de interesele politce și economice care ciuntesc libertatea editorială și abat presa de la principalul ei beneficiar: interesul public. Proiectul de directivă deschis azi semnării include patru puncte de atac:

a) măsuri legislative eficiente pentru evitarea concentrării proprietății în mass-media și publicitate;

b) garantarea independenței organismelor de reglementare în mass-media, care să aibă o componență diversă, din punct de vedere social și echilibrată din punct de vedere politic și cultural;

c) definirea clară a conflictului de interese în proprietatea asupra mass-media;

d) obligația impusă presei scrisă, audiovizuale și online de a furniza unei autorități naționale specializate informații detaliate referitoare la structura de proprietate, până la nivel de persoană.

Documentul pare croit pe măsura României, menționată, alături de Italia și Bulgaria, la capitolul “concentrarea puterii politice, economice și a media în aceleași mâini”. Și nici că exista moment mai potrivit pentru lansarea Inițiativei decât zilele de dupa raportul MCV care solicită României să-și analizeze (in versiunea engleza) sau să-și revizuiască (în versiunea română) legislația care garanteaza justul echilibru între libertatea presei și protecția demnității umane.

Apelul la “revizuire” stârnește îngrjorare, pentru că trimite cu gândul la nenumăratele proiecte de lege care au apărut în ultimii ani și care convergeau, în covârșitoare a lor majoritate către limitarea libertății de exprimare și creșterea sancțiunilor pentru jurnaliști.

Există însă și măsuri sistemice care ar fi putut asigura un mediu sănătos pentru presa din România, dar de acestea nu a pomenit nimeni în ultimii 5-6 ani. Ca și cum bătălia cu “mogulii” se duce doar din vorbe, la televiziuni, în timp ce țintele reale sunt jurnaliștii și controlul supra acestora.

Un proiect european de cercetare a analizat modul în care sunt formulate politicile de media în 14 state (printre care și România) și măsura în care ele susțin libertatea și independeța presei. Proiectul MEDIADEM (http://www.mediadem.eliamep.gr) propune și o serie de arii de intervenție care ar asigura sau consolida o presă liberă și independentă. În cazul României, una dintre cele mai sensibile arii este asigurarea unui sistem dual funcțional în audiovizual. Consolidarea sistemului dual public-privat în audiovizual este un angajament european, nu o opțiune națională – statele membre UE au decis că e nevoie de această dualitate pentru a asigura buna informare a cetățenilor lor.

Pentru a ajunge la promisul echilibru, România trebuie să își consolideze, înainte de toate, sectorul public. Un prim pas este asigurarea independenței consiliilor de administrație, lucru care impune modificarea legii privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de radio și televiziune. Demiterea consiliilor de administrație nu mai trebuie să se facă în bloc, prin respingerea rapoartelor de activitate – mecanism care a fost folosit sistematic de oricare nouă majoritate parlamentară pentru a-și asigura controlul asupra mediilor publice. Membrii pot fi demiși individual, în baza răspunderii personale pentru actele lor. Finanțarea serviciilor publice de radio și televiziune trebuie astfel gândită încât să permită acestor servicii să își îndeplinească mandatul public. Mecanismele de finanțare (nivelul taxelor de abonament, mecanismele de colectare, sancțiunile pentru neplata taxei, nivelul și condițiile în care difuzează publicitate, etc) trebuie să fie dezbătute public și actualizate. La rândul lor, serviciile publice de radio și televiziune trebuie conduse într-o manieră transparentă, cu o mai mare deschidere către publicul plătitor de taxe.

În același timp, în numele aceluiași echilibru, statul trebuie să readucă sectorul privat în parametrii unei prese funcționale și responsabile. Un prim pas este creșterea transparenței în piața mediilor comerciale. Așa cum relevă raportul MEDIADEM, radiodifuzorii comerciali au ca obiectiv principal profitul, pe care îl urmăresc în detrimentul obligațiilor de serviciu public (inerente oricăror servicii mass-media) și al jurnalismului de calitate. Acesată tendință s-a intensificat din cauza concurenței acerbe, ducând la ceea ce se numește „dumbing down” (scăderea calității produselor editoriale pentru satisfacerea gustului publicului). Situația a fost agravată de utilizarea masivă a televiziunilor private pentru promovarea unor intereste personale ale patronilor – declarați sau din umbră. Legislația românească nu conține prevederi anti-monopol prea puternice sau norme privind limitarea proprietății încrucișate care ar proteja pluralismul media și ar facilita controlul public asupra acestuia.

Totodată, autoritățile trebie să-și limiteze rolul de jucător pe piața de media. Guvernul trebuie să (re)introducă criterii specifice pentru alocarea și transparența contractelor de publicitate din bani publici (introduse în 2005 și abrogate în 2010, în plină criză, când controlul asupra cheltuielilor publicear fi trebuit să fie înăsprit) și să limiteze aria acestora strict la chestiuni de interes public.

Piața mass-media trebuie să fie protejată față de abuzul de poziție dominantă. Structurile de proprietate și finanțarea companiilor de mass-media trebuie să fie mai transparente, pentru a pune la dispoziția publicului informații referitoare la concentrarea proprietății sau influența directă a unor interese de afaceri asupra presei.

Este remarcabil cât de tare se suprapun problemele României cu pachetul de măsuri propus de Inițiativa Cetățenească Europeană. Lucrul acesta ne spune că, dincolo de “bubele” noastre neaoșe, există tendințe europene care macină sistemele mass-media. Că ne aflăm nu numai în fața unui comportament informal accidental incorect, ci într-o perioadă în care rolul mass-media este dacă nu în pericol, măcar pus sub semnul întrebării.

Inițiativa Cetățenească ne mai spune ceva: ca guvernele naționale au eșuat în a prezerva libertatea și pluralismul mass-media în mai multe țări europene. Și că acolo unde guvernele naționale au dat greș, instituițiile europene sunt chemate să garanteze ceea ce stă la baza Uniunii: respectul pentru drepturile și libertățile cetățenești. În acest context, UE nu trebuie să se limiteze la a fi media aritmetică a problemelor membrilor săi. Ea trebuie să se dovedească garantul așteptărilor pe care le-a născut și le-a alimentat în rândul cetățenilor.

Strângerea de semnături va fi un exercițiu interesant pentru toata lumea. Suntem un million cărora să ne pese suficient de libertatea presei – de libertatea noastră de a fi informați onest și din surse multiple – atât cât să semnăm o petiție către Comisia Europeană? Și dacă ne strângem un milion, oare Comsiei o să-i pese de noi?

***

(Ioana Avădani este directorul Centrului de Jurnalism Independent – CJI)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.2.2013

4 comentarii

  1. dan
    7.2.2013, 9:53 am

    unde semnez?

  2. andrei
    7.2.2013, 9:55 am

    Nu trebuie decat sa se caute legile franceze in domeniu. Una este in vigoare de vreo 120 ani, cu anumite completari datorita aparitiei audio-vizualului. Si nu se poate spune ca Franta nu este o tara democratica. Asta inseamna stabilitate legislativa. Reglementarea afisajului in spatii publice este conform unei legi de pe la 1863.

  3. Catalin Nistor
    7.2.2013, 4:31 pm

    @dan:

    http://www.mediainitiative.eu/2013/02/the-european-initiative-the-abc/

    pe pagina asta este un buton mare si galben “Sign Now!”

  4. gh
    12.2.2013, 1:16 pm

    Libertatea presei este cuadratura cercului.
    Poate dupa disparitia ei in bloguri va fi libera. Si nici atunci.
    Vorbe fara sens. Cine plateste, comanda distractia.

Lăsați un comentariu


Stiri

Sorina Pintea, reținută de procurorii DNA pentru 24 de ore

Razvan Diaconu

UPDATE: Direcția Națională Anticorupție anunță că fostul ministrul al Sănătății, Sorina Pintea, a fost reținută pentru 24 de ore. Este suspectată că, în calitate de… Mai mult

Stiri

Turismul mondial: Scenariul optimist, în care călătoriile chinezilor în străinătate scad cu doar 7%, prevede pierderi globale de 22 mld. $

Iulian Soare

Epidemia de coronavirus va diminua veniturile turismului global cu cel puțin 22 miliarde de dolari, doar din cauza cheltuielilor mai scăzute ale turiştilor chinezi, a… Mai mult

Europa

Jens Stoltenberg, NATO: Aliații condamnă atacurile aeriene ale forțelor guvernamentale siriene asupra soldaților turci din Idlib

Vladimir Ionescu

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a cerut vineri Rusiei și Siriei să pună capăt ofensivei militare din Idlib, adăugând că Alianța este solidară cu… Mai mult

Europa

23 de state europene au semnat crearea oficială a unui ”Colegiu de informații”, o idee lansată de președintele francez Emmanuel Macron

Iulian Soare

Douăzeci și trei de țări au validat, miercuri, la Zagreb crearea oficială a unui Colegiu de Informații european, platformă inedită de schimburi menită a consolida… Mai mult

Stiri

Euro trece lejer și peste pragul de la 4,81 lei. Care sunt previziunile analiștilor

Adrian N Ionescu

Banca Națională a României a publicat o medie a cursului euro de 4,8127 lei, vineri, un nou record istoric care consacră deprecierea accentuată a monedei… Mai mult

Stiri

Două noi cazuri de coronavirus au fost depistate în România. Bugetul Ministerului Sănătății, suplimentat cu 450 de mil. de lei

Vladimir Ionescu

Două noi cazuri de infecție cu coronavirus au fost confirmate oficial, a anunțat Nelu Tătaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății. Este vorba despre… Mai mult

Europa

Tensiuni la granițele Turciei cu statele europene, unde mai multe sute de refugiați încearcă să treacă

Vladimir Ionescu

Sute de refugiați sirieni s-au îndreptat vineri spre granițele europene ale Turciei, după ce autoritățile de la Ankara au declarat că nu vor mai opri… Mai mult