marți

23 aprilie, 2024

10 martie, 2024

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele mai accentuate modificări structurale de la nivel european.
În perioada 2013-2022 (cel mai recent an pentru care există date Eurostat), ponderea industriei și a agriculturii în PIB a înregistrat cel mai abrupt declin din UE, în vreme ce comerțul, IT-ul, transporturile și HoReCa au avut parte de cel mai rapid avans, reiese din calculele CursdeGuvernare, pe baza datelor oficiale.

Astfel, contribuția industriei la formarea PIB a scăzut de la 25,2% în 2013 la 20,9% în 2022, în condițiile în care la nivel european industria și-a consolidat importanța în perioada analizată, înregistrând un avans de 0,8 puncte procentuale (pp) din PIB.

Dacă în 2013, România se afla pe locul doi în UE în ceea ce privește ponderea industriei în mixul economic, după Cehia, un deceniu mai târziu ne clasam abia pe locul opt.


Industria cehă a pierdut la rândul său teren în fața altor ramuri economice (3 puncte procentuale din PIB în perioada analizată), dar a continuat să dețină una dintre cele mai mari ponderi de la nivel european. Cehia era întrecută în 2022 doar de Irlanda, o economie mică a cărei date economice sunt puternic distorsionate de prezența multinaționalelor americane cu sediul fiscal acolo.

Industria ungară și-a redus la rândul său ponderea în PIB, în vreme ce Polonia și Bulgaria și-au consolidat sectorul manufacturier, acesta generând o valoare adăugată mai mare în 2022 decât în 2013.

Industria marilor economii europene, în declin

Motorul industrial german însă a bătut puternic în retragere. În perioada analizată, ponderea industriei în PIB a scăzut un cu 1,1 puncte procentuale, la 21,7%.

O evoluție similară a raportat și Franța, ponderea industriei micșorându-se cu 0,8 puncte procentuale din PIB.


Italia, pe de altă parte, a raportat cel mai puternic avans al industriei din rândul marilor economii, de 2,3 puncte procentuale din PIB în intervalul 2013-2022.

Dacă excludem Irlanda, pe primele trei poziții la nivel european în ceea ce privește consolidarea rolului industriei în mixul economic au fost Grecia (+3pp din PIB, până la 15,2% din PIB în 2022), Bulgaria (+2,7pp din PIB, până la 22,1% din PIB în 2022) și Letonia (+2,6pp din PIB, până la 17,2% din PIB în 2022).

IT-ul românesc a avansat, dar nu suficient de rapid cât să acopere golul industriei

Sectorul IT&C a cunoscut o evoluție favorabilă în perioada analizată, însă România a pierdut totuși teren în ceea ce privește însemnătatea sa în mixul economic. Între 2013 și 2022, ponderea IT&C în PIB a urcat cu 1,9 puncte procentuale, de aproape trei ori mai rapid decât media UE.

Cu o pondere de 7% din PIB la nivelul anului 2022, România se clasa pe locul patru în UE (dacă excludem Irlanda), cu o poziție sub rezultatul din 2013.

România este totuși cel mai puternic jucător din regiune din acest punct de vedere, Cehia fiind la mică distanță (o pondere de 6,6% din PIB).

Alte ramuri a căror pondere a fluctuat mai mult în perioada analizată au fost:

  • serviciile financiare: scădere de 1,9 pp din PIB, până la 2,1% din PIB, al doilea cel mai redus nivel din UE;
  • serviciile profesionale, științifice și tehnice: creștere de 1,5 pp din PIB până la 7,8% din PIB;
  • administrație publică și apărare: creștere de 1,5 pp din PIB până la 12,1% din PIB în 2022.

Potențialul agricol este tot mai puțin fructificat

O altă ramură a cărei însemnătate s-a redus semnificativ în perioada analizată a fost agricultura. În 2013 România se afla pe prima poziție la nivel european, cu o pondere de 5,5% din PIB (față de o medie UE de 1,8% din PIB), iar un deceniu mai târziu aceasta scăzuse cu 1,7 pp din PIB, cel mai abrupt declin din UE.

Statele din regiune au raportat evoluții similare, cele mai pronunțate scăderi fiind înregistrate în cazul Ungariei (-0,7pp) și Bulgariei (-0,6pp).

Per ansamblu, ponderea agriculturii în PIB-ul UE s-a menținut constantă în perioada analizată. Cu toate acestea, în rândul statelor cu sectoare agricole puternice se remarcă evoluții divergente.

Astfel, ponderea agriculturii franceze în PIB a consemnat un avans de 0,4 pp, al treilea cel mai ridicat din UE. Pe de altă parte, agricultura olandeză și-a redus contribuția la formarea PIB, înregistrând o scădere de 0,3 pp. În ambele cazuri, ponderea agriculturii nu trece de 2% din PIB.

Deceniul comerțului

România se remarcă totodată prin prisma evoluției comerțului, a transporturilor și a sectorului HoReCa.

Dacă la nivel european ponderea acestora a înregistrat un avans de 0,7 pp din PIB în perioada 2013-2022, în România creșterea a fost de aproape zece ori mai mare, respectiv de 6,6 pp din PIB. Un procent similar s-a mai înregistrat în Danemarca, locul trei, respectiv Grecia, fiind la mare distanță, cu un avans de doar 2,8 pp din PIB.

Țările baltice, respectiv Letonia, Lituania și Estonia au raportat o scădere a acestor sectoare în mixul economic. O scădere a raportat și Polonia, de 1,3 pp din PIB.

De altfel, economia poloneză pare să fi suferit modificări structurale semnificativ mai moderate decât cea românească. În deceniul analizat s-au mai dezvoltat sectoarele IT&C (+1,2 pp din PIB) și al serviciilor financiare (+1 pp din PIB). Construcțiile au scăzut, iar rolul statului în economie s-a diminuat.

În regiune, creșteri ale importanței comerțului au mai fost raportate în Cehia și în Ungaria.

În 2013, România era pe penultimul loc în UE în ceea ce privește ponderea comerțului în PIB, de doar 14,1% la acea dată. Pe ultimul loc se afla Germania.

Cu o pondere de 20,7% în 2022, România a urcat pe locul șapte la nivel european, în vreme ce Germania s-a menținut spre sfârșitul clasamentului, cu o pondere de doar 15,3% din PIB.

***

(Citiți și: ””Declarația de la Anvers”: industria europeană se trezește din pumni. Ursula von de Leyen a participat la o întâlnire cu ușile închise cu marii industriași”)

(Citiți și: ”Franța și Germania se revoltă împotriva Bruxelles: Cifrele și ”ghiuleaua legată de picior”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Ar fi fost interesant de văzut și cantitativ cu cât a crescut zona IT.
    Procentual informația e deformată datorită creșterii PIB-ului în primul rând.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Ar fi fost interesant de văzut și cantitativ cu cât a crescut zona IT.
    Procentual informația e deformată datorită creșterii PIB-ului în primul rând.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: