Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

La obiect

Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite

Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru… Mai mult

08.08.2019

Chestiunea

Puterea de cumpărare a salariilor, decuplată de productivitatea muncii

Câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2018 a fost de 5.127 lei, cu 1% mai mare faţă de luna anterioară, conform datelor publicate de… Mai mult

07.08.2019

Evenimentul

Rectificarea bugetară, primele cifre: PIB-ul recalculat în sus ca să ”scadă” deficitul, cel mai mult se taie la Educație

Rectificarea bugetară propusă de Ministerul Fianațelor prevede o ajustare în sus a PIB-ului, de la 1.022,5 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului,… Mai mult

06.08.2019

Cronicile

Umbra sindicatelor si dialogul social mimat

de Vasile Dâncu 13.1.2011

Sindicatele din România sunt o entitate socială care mai există doar prin mimetism. De fapt, lipsite de credibilitate și personalități veritabile, sindicatele românești sunt doar niste umbre ale trecutui. Incă de la începutul perioadei de tranziție sindicatele au fost organizatii atasate unor locomotive politice. Lupta pentru drepturile salariatilor a fost doar o acoperire sub care au servit interese ale partidelor.

Sindicatele noastre s-au împărtit aproape egal între stanga si dreapta. A urmat în mod firesc decapitarea lor prin absorbția liderilor sindicali în viața politică de unde nu s-au mai întors. Victor Ciorbea, Miron Mitrea, Marian Sarbu sunt doar trei exemple de ministri sau prim ministri care au fost propulsati de miscarea sindicală dar cu exceptia lui Marian Sarbu care a rămas legat de problematica muncii, majoritatea politicienilor care au intrat în Parlamente sau în guverne după aranjamente cu sindicatele au devenit politicieni cu normă întreagă. Miscarea sindicală gravitează mai mult în jurul intereselor liderilor si se limitează mai ales la revendicari salariale de regulă în perioada în care guvernul pregateste bugetul pentru anul viitor.

Nu avem un dialog social veritabil datorită slabiciunii actorilor dar și unor condiții oarecum obiective. Inca statul este foarte puternic in dialogul tripartit chiar dacă  pe măsură ce proprietatea privată a câştigat teren  dialogului social ar trebui sa devină un dialog bipartit (patronat-sindicate).  Astăzi ponderea salariaţilor care îşi desfăşoară  activitatea în sectorul majoritar privat al economiei trece de 70%, iar în  unele ramuri depăşește 90% , dar cu toate acestea dialogul bipartid este slab și are o foarte redusă vizibilitate publică. Restructurarea parteretiatului social nu a ținut ritmul cu restructurarea economică

Fenomene cum sunt: restrângerea  sau falimentul masiv al unor activităţi, dezvoltarea unui sector al întreprinderilor mici şi mijlocii, pătrunderea capitalului străin şi a multinaţionalelor, apariţia unor activităţi noi, modificarile frecvente de actionariat  au bombardat miscarea sindicală cu tensiuni la care nu s-a adaptat si mai ales nu s-a compatibilizat cu miscarea sinduicală europreană si internationala.

In locul devoltarii unor noi problematici pentru dialogul social si negocierea cu patronatele, sindicatele au amplificat competitia internă.  Competitia internă si o serie de tradări pe care salariatii le-au trait a scăzut apetitul pentru sindicalism dar si participarea la actiuni de protest. Recent, un cunoscut lider sindical, recunostea în fața televiziunilor că oamenii nu mai vin la actiuni de protest decat dacă sunt platiti pentru asta.

Rată de sindicalizare a salariaţilor este astăzi undeva sub 30%  si ea evoluează mereu descendent. Fragmentarea excesivă este o altă boală a sindicalismului românesc. In ramuri cum sunt Transporturi si Comunicatii si chiar în cadrul functionarilor din administratie sunt inregistrate, in fiecare, câte peste 20 de federatii sindicale. Uneori guvernele sau patronatele prezinta ca un aspect pozitiv faptul că din 1990 până astăzi numarul conflictelor sociale a scăzut in fiecare an. Este un aspect care nu arată decât faptul că miscarea sindicală a fost din ce in ce mai slabă și mai fragmentată. In plus, majoritatea conflictelor de muncă  au loc in jurul problemei salariale. In mod normal, activitatea sinficatelor nu ar trebui sa se rezume la apararea drepturilor salariale. Lupta pentru conditii de munca mai bune este cvasiinexistantă. Cu toate că rata accidentelor de muncă depăseste încă în Romania în multe ramuri 2 la mie, aceasta problematică nu este prezenta în dialogul social. Un alt ascpect imporatnt cel al nerespectarii unui regim sanatos de muncă, este tot o problematică abandonată. In fine, sindicalizarea în cadrul concernelor străine este de asemnenea destul de slabă, protectia salariilor fiiind precară.

Am facut un studiu national  cu IRES anul trecut iar concluziile lui nu au interesat deloc pe liderii sindicalui, chiar dacă impactul media a fost extraordinar.  M-au sunat zeci de jurnalisti pentru detalii, dar nici un sindicalist.

Studiul ne arată că tot mai mulţi români lucrează ore suplimentare, dar reacţiile si percepţiile lor sunt încă destul de naive, caracteristice pentru o societate in care cultura muncii este încă intr-o forma primitiv dezvoltata.
In aproape o treime din locurile de munca activitatea nu este normată in nici un fel, iar procente zdrobitoare dovedesc ca oamenii sunt mulţumiţi de program , 85%) si 59% sunt mulţumiţi de salariu. Deşi consideră că locul de muncă este solicitant, doar 15% caută un loc de muncă. Interesanţi sunt şomerii si casnicele, doar vreo treizeci si ceva la sută dintre ei caută un loc de munca, restul nu ştiu ce au în plan. Deşi 59% dintre romani observă pe propria piele ca legislaţia muncii din România nu protejează angajatul, si 76% cred ca legislaţia muncii nu se respecta în ţara noastră, ei nu vor nici o schimbare, putini s-ar revolta, putini ar face reclamaţii sau ar căuta o ameliorare a situaţiei. Sa nu mai luam în calcul lipsa de mândrie: 76% ar accepta un loc de munca sub pregătire lor, 75% un loc de muncă în care se fac ore suplimentare, 56% sută ar accepta si un salariu mic, sub aşteptări . Deşi 63% din angajaţi au avut in ultimele 12 luni un cunoscut care a pierdut locul de muncă, doar 41% din romani sunt îngrijoraţi pentru locul lor de munca, oamenii fiind, în general, mulţumiţi.   Lipsa de mândrie a a angajaţilor din România este explicabilă şi prin lipsa unui angajament real din partea sindicatelor pentru programe de solidaritate cu angajaţii. In timp ce Franţa a fost paralizată câteva luni de grevele privind primul contract de muncă, in România se conturează tot mai mult o masa de manevră imensă care nu este capabila s-şi reprezinte situaţia de dominare şi să reacţioneze. Sindicatele se luptă doar câteodată, pentru salarii, iar politicienii îşi aduc aminte doar in campanie de aceste subiecte.

In România simulării formelor de civilizatie dialogul social este mimat iar actorii sociali care ar trebui sa-l anime sunt doar niste umbre.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.1.2011

2 comentarii

  1. Contracurent: In apararea sindicalismului | sindicat | penitenciar | FSANP
    15.1.2011, 10:51 am

    […] Dancu scrie despre umbra sindicatelor…, Cristian Pirvulescu se intreaba incotro sindicatele…, Cristian Patrasconiu scrie […]

  2. Sorin Dumitrascu
    15.1.2011, 10:58 am

    Contracurent: In apararea sindicalismului
    Publicat în 15 ianuarie 2011 de Sorin Dumitrascu
    Daca nu pro, macar anti-contra

    Vasile Dancu scrie despre umbra sindicatelor…, Cristian Pirvulescu se intreaba incotro sindicatele…, Cristian Patrasconiu scrie despre sindicate si pseudolideri, iar Dollores Benezic despre cum se sting sindicatele. Toti analisti si jurnalisti de marca. Ai zice ca, fara discutie, asistam la o apocalipsa sindicala.

    George Butunoiu considera ca Read more… http://fsanp.ro/index.php/2011/01/contracurent-in-apararea-sindicalismului/

Lăsați un comentariu


Stiri

Proiect de OUG după cazul Caracal: Dosarul reintră în legalitate prin extinderea competențelor DIICOT. Pedepse mai mari pentru răpire, noi reguli pentru percheziții

Vladimir Ionescu

Ministerul Justiției a elaborat proiectul de OUG cerut de premierul Viorica Dăncilă după izbucnirea scandalului de la Caracal, proiect ce înăsprește pedepsele pentru infracțiuni grave… Mai mult

Europa

Emmanuel Macron: Nu mai e timp pentru renegocierea acordului Brexit

Iulian Soare

Președintele francez Emmanuel Macron a spus joi, înainte de întâlnirea cu premierul britanic Boris Johnson, că nu mai există timpul necesar pentru negocierea unui nou… Mai mult

Stiri

Scandal diplomatic după ce Poliția Leipzig a cerut hotelurilor să anunțe când cazează români

Vladimir Ionescu

Scandal diplomatic între România și Germania, după ce poliția din Leipzig le-a cerut hotelierilor din oraș să anunțe dacă au cazat cetățeni români. Forțele de… Mai mult

Europa

UE nu acceptă propunerea lui Trump de refacere a G8 cu Rusia înainte de rezolvarea conflictului ruso-ucrainean

Iulian Soare

Uniunea Europeană se opune invitării necondiționate a Rusiei de a se alătura, din nou, statelor membre G7, a precizat joi un înalt oficial european citat… Mai mult

Stiri

Sorin Blejnar, trimis din nou în judecată pentru taxa de protecție ce ar fi fost primită de la Radu Nemeș

Vladimir Ionescu

DNA i-a trimis joi în judecată pe Sorin Blejnar și pe soția acestuia, într-un dosar în care cei doi și câțiva subordonați ai fostului șef… Mai mult

Europa

Kristalina Georgieva va deveni directorul general al FMI, criteriul limitei de vârstă va fi eliminat

Adrian N Ionescu

Fondul Monetar Internaţional este pe cale să elimine ultimul obstacol care stătea în calea nominalizării candidatului european, Kristalina Georgieva (foto), pentru postul de director general.… Mai mult

Stiri

De ce vrea Donald Trump să cumpere Groenlanda – o tranzacție evaluată, teoretic, la 1,1 triloane dolari

Iulian Soare

Ideea ca Administrația americană să cumpere Groenlanda a fost intens discutată în Biroul Oval al Casei Albe – o demonstrează reacțiile președintelui Trump la informațiile… Mai mult