Chestiunea

Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Documentul… Mai mult

03.12.2019

Interviu

Cum conduci și dezvolți un oraș ca Oradea: Interviu Ilie Bolojan. ”Asumă-ți măsurile de dezvoltare, nu pe cele populare”

Doar 2-3 idei din amplul interviu cu Ilie Bolojan, primarul minicipiului Oradea – un oraș în care, dacă ajungi, ai impresia că ești, deja în… Mai mult

03.12.2019

La obiect

PISA 2018 – cele mai proaste rezultate din ultimii 9 ani: Record al analfabetismului funcțional pentru elevii români – 44%

Procentul analfabetismului funcțional al tinerilor de 15 ani din România a urcat cinci puncte procentuale, în medie, pe toate cele trei discipline, de la 39%… Mai mult

03.12.2019

La obiect

Bătrânii României și condițiile lor de viață din statisticile UE

Eurostat a dat publicității o serie de date referitoare la populația în vârstă, cu indicatori referitori la ponderea în total, rata de dependență, riscul de… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Umbra sindicatelor si dialogul social mimat

de Vasile Dâncu 13.1.2011

Sindicatele din România sunt o entitate socială care mai există doar prin mimetism. De fapt, lipsite de credibilitate și personalități veritabile, sindicatele românești sunt doar niste umbre ale trecutui. Incă de la începutul perioadei de tranziție sindicatele au fost organizatii atasate unor locomotive politice. Lupta pentru drepturile salariatilor a fost doar o acoperire sub care au servit interese ale partidelor.

Sindicatele noastre s-au împărtit aproape egal între stanga si dreapta. A urmat în mod firesc decapitarea lor prin absorbția liderilor sindicali în viața politică de unde nu s-au mai întors. Victor Ciorbea, Miron Mitrea, Marian Sarbu sunt doar trei exemple de ministri sau prim ministri care au fost propulsati de miscarea sindicală dar cu exceptia lui Marian Sarbu care a rămas legat de problematica muncii, majoritatea politicienilor care au intrat în Parlamente sau în guverne după aranjamente cu sindicatele au devenit politicieni cu normă întreagă. Miscarea sindicală gravitează mai mult în jurul intereselor liderilor si se limitează mai ales la revendicari salariale de regulă în perioada în care guvernul pregateste bugetul pentru anul viitor.

Nu avem un dialog social veritabil datorită slabiciunii actorilor dar și unor condiții oarecum obiective. Inca statul este foarte puternic in dialogul tripartit chiar dacă  pe măsură ce proprietatea privată a câştigat teren  dialogului social ar trebui sa devină un dialog bipartit (patronat-sindicate).  Astăzi ponderea salariaţilor care îşi desfăşoară  activitatea în sectorul majoritar privat al economiei trece de 70%, iar în  unele ramuri depăşește 90% , dar cu toate acestea dialogul bipartid este slab și are o foarte redusă vizibilitate publică. Restructurarea parteretiatului social nu a ținut ritmul cu restructurarea economică

Fenomene cum sunt: restrângerea  sau falimentul masiv al unor activităţi, dezvoltarea unui sector al întreprinderilor mici şi mijlocii, pătrunderea capitalului străin şi a multinaţionalelor, apariţia unor activităţi noi, modificarile frecvente de actionariat  au bombardat miscarea sindicală cu tensiuni la care nu s-a adaptat si mai ales nu s-a compatibilizat cu miscarea sinduicală europreană si internationala.

In locul devoltarii unor noi problematici pentru dialogul social si negocierea cu patronatele, sindicatele au amplificat competitia internă.  Competitia internă si o serie de tradări pe care salariatii le-au trait a scăzut apetitul pentru sindicalism dar si participarea la actiuni de protest. Recent, un cunoscut lider sindical, recunostea în fața televiziunilor că oamenii nu mai vin la actiuni de protest decat dacă sunt platiti pentru asta.

Rată de sindicalizare a salariaţilor este astăzi undeva sub 30%  si ea evoluează mereu descendent. Fragmentarea excesivă este o altă boală a sindicalismului românesc. In ramuri cum sunt Transporturi si Comunicatii si chiar în cadrul functionarilor din administratie sunt inregistrate, in fiecare, câte peste 20 de federatii sindicale. Uneori guvernele sau patronatele prezinta ca un aspect pozitiv faptul că din 1990 până astăzi numarul conflictelor sociale a scăzut in fiecare an. Este un aspect care nu arată decât faptul că miscarea sindicală a fost din ce in ce mai slabă și mai fragmentată. In plus, majoritatea conflictelor de muncă  au loc in jurul problemei salariale. In mod normal, activitatea sinficatelor nu ar trebui sa se rezume la apararea drepturilor salariale. Lupta pentru conditii de munca mai bune este cvasiinexistantă. Cu toate că rata accidentelor de muncă depăseste încă în Romania în multe ramuri 2 la mie, aceasta problematică nu este prezenta în dialogul social. Un alt ascpect imporatnt cel al nerespectarii unui regim sanatos de muncă, este tot o problematică abandonată. In fine, sindicalizarea în cadrul concernelor străine este de asemnenea destul de slabă, protectia salariilor fiiind precară.

Am facut un studiu national  cu IRES anul trecut iar concluziile lui nu au interesat deloc pe liderii sindicalui, chiar dacă impactul media a fost extraordinar.  M-au sunat zeci de jurnalisti pentru detalii, dar nici un sindicalist.

Studiul ne arată că tot mai mulţi români lucrează ore suplimentare, dar reacţiile si percepţiile lor sunt încă destul de naive, caracteristice pentru o societate in care cultura muncii este încă intr-o forma primitiv dezvoltata.
In aproape o treime din locurile de munca activitatea nu este normată in nici un fel, iar procente zdrobitoare dovedesc ca oamenii sunt mulţumiţi de program , 85%) si 59% sunt mulţumiţi de salariu. Deşi consideră că locul de muncă este solicitant, doar 15% caută un loc de muncă. Interesanţi sunt şomerii si casnicele, doar vreo treizeci si ceva la sută dintre ei caută un loc de munca, restul nu ştiu ce au în plan. Deşi 59% dintre romani observă pe propria piele ca legislaţia muncii din România nu protejează angajatul, si 76% cred ca legislaţia muncii nu se respecta în ţara noastră, ei nu vor nici o schimbare, putini s-ar revolta, putini ar face reclamaţii sau ar căuta o ameliorare a situaţiei. Sa nu mai luam în calcul lipsa de mândrie: 76% ar accepta un loc de munca sub pregătire lor, 75% un loc de muncă în care se fac ore suplimentare, 56% sută ar accepta si un salariu mic, sub aşteptări . Deşi 63% din angajaţi au avut in ultimele 12 luni un cunoscut care a pierdut locul de muncă, doar 41% din romani sunt îngrijoraţi pentru locul lor de munca, oamenii fiind, în general, mulţumiţi.   Lipsa de mândrie a a angajaţilor din România este explicabilă şi prin lipsa unui angajament real din partea sindicatelor pentru programe de solidaritate cu angajaţii. In timp ce Franţa a fost paralizată câteva luni de grevele privind primul contract de muncă, in România se conturează tot mai mult o masa de manevră imensă care nu este capabila s-şi reprezinte situaţia de dominare şi să reacţioneze. Sindicatele se luptă doar câteodată, pentru salarii, iar politicienii îşi aduc aminte doar in campanie de aceste subiecte.

In România simulării formelor de civilizatie dialogul social este mimat iar actorii sociali care ar trebui sa-l anime sunt doar niste umbre.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.1.2011

2 comentarii

  1. Contracurent: In apararea sindicalismului | sindicat | penitenciar | FSANP
    15.1.2011, 10:51 am

    […] Dancu scrie despre umbra sindicatelor…, Cristian Pirvulescu se intreaba incotro sindicatele…, Cristian Patrasconiu scrie […]

  2. Sorin Dumitrascu
    15.1.2011, 10:58 am

    Contracurent: In apararea sindicalismului
    Publicat în 15 ianuarie 2011 de Sorin Dumitrascu
    Daca nu pro, macar anti-contra

    Vasile Dancu scrie despre umbra sindicatelor…, Cristian Pirvulescu se intreaba incotro sindicatele…, Cristian Patrasconiu scrie despre sindicate si pseudolideri, iar Dollores Benezic despre cum se sting sindicatele. Toti analisti si jurnalisti de marca. Ai zice ca, fara discutie, asistam la o apocalipsa sindicala.

    George Butunoiu considera ca Read more… http://fsanp.ro/index.php/2011/01/contracurent-in-apararea-sindicalismului/

Lăsați un comentariu


Europa

Congresul SUA cere sancționarea companiilor implicate în Nord Stream 2. Și OMV pe listă

Iulian Soare

Comisiile pentru apărare din Congresul american au convenit asupra unor amendamente la legea apărării naționale, care ar forța administrația Trump să aplice sancțiuni economice asupra… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a retras 12 decorații – în listă: Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Adrian Severin

Razvan Diaconu

Administrația Prezidențială a anunțat miercuri că președintele Klaus Iohannis, a semnat o serie de decrete privind retragerea decorațiilor atribuite în trecut lui Adrian Năstase, Bucur… Mai mult

Stiri

Producția Uzinei siderurgice Hunedoara a fost suspendată de ArcelorMittal

Vladimir Ionescu

Scumpirea energiei pe piaţa liberă ca urmare a OUG 114/2018 este motivul  invocat de ArcelorMittal pentru oprirea  producţiei la Uzina siderurgică din Hunedoara încă din… Mai mult

Europa

UE pregătește o nouă procedură de acceptare a noilor membri. Oficial de la Skopje: Promisiunile nu mai sunt suficiente

Iulian Soare

Uniunea Europeană modifică procedura pentru acceptarea de noi membri, intervențiile urmând, printre altele, să garanteze că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă… Mai mult

Europa

Reforma sistemului francez de pensii – pensiile speciale eliminate, vârsta de pensionare rămâne 62 de ani, pensie minimă 1.000 euro

Iulian Soare

Premierul Edouard Philippe a prezentat miercuri proiectul de reformare a sistemul pensiilor publice franceze, document ale cărui principale prevederi desființează pensiile speciale și impune un… Mai mult

Stiri

Microîntreprinderile din România au ajuns la un grad de îndatorare de 73% – analiză Instant Factoring

Vladimir Ionescu

Gradul de îndatorare al microîntreprinderilor din România a ajuns, în 2018, la 73%, cele mai afectate fiind companiile cu o cifră de afaceri mai mică… Mai mult

Stiri

Guvernul a demis 28 de prefecți și a numit doar 13

Vladimir Ionescu

28 de prefecți și 11 subprefecți au fost schimbați în ședința de marți a Guvernului. Operațiunea de înlocuire a reprezentanților puterii în teritoriu a fost… Mai mult