Procurorul general Augustin Lazăr a prezentat luni corespondența purtată cu Ministerul Justiției pe tema protocoalelor secrete încheiate cu SRI, pentru a demonstra că lansarea în spațiul public de către Dariu Vâlcov e doar un pretext, iar acuzațiile lansate în ultimul timp sunt doar un exercițiu de ”manipulare a opiniei publice”.
Demersul lui Augustin Lazăr apare după ce ministrul Tudorel Toader a anunțat sâmbătă dimineață, pe facebook, la doar o zi după depunerea candidaturilor pentru șefia DNA, că a demarat procesul de evaluare a activității Procurorului general, după modelul aplicat conducerii DNA.
În ceea ce privește Parchetul General, există o miză suplimentară și imediată în favoarea înlocuirii șefului instituției:
doi dintre miniștrii cei mai apropiați de Liviu Dragnea – premierul Viorica Dăncilă și ministrul de Interne, Carmen Dan ar putea avea probleme în dosarele instrumentate la Parchetul General și aflate în stadiu cercetării in rem (fără nominalizarea suspecților):
- În sesizarea lui Ludovic Orban legată de transferul Ambasadei României la Ierusalim, Viorica Dăncilă este acuzată de uzurparea funcției, prezentarea cu rea credință de informații președintelui României, înaltă trădare și divulgarea de informații secrete de stat.
- Carmen Dan ar putea fi acuzată în dosarul privind abuzurile jandarmilor la Protestul Diasporei.
Cele două nu sunt parlamentari, așa încât o eventuală cerere de declanșare a urmăririi penale pe numele lor nu va putea fi împiedicată în legislativ. Conform legii, șeful statului este cel care ridică imunitatea miniștrilor.
Pe baza ”evaluării”, Tudorel Toader poate demite procurorul general, în condițiile în care CCR a explicat în cazul fostei șefe a DNA că procurorii sunt subordonați ministrului Justiției, adică politicului.
Aceasta înseamnă că președintele nu poate refuza solicitarea ministrului Justiției de revocare a unui șef de Parchet.
”Scânteia” care a aprins conflictul
Declarațiile făcute luni au apărut în contextul scandalului amorsat de Darius Vâlcov (consilier al premierului, condamnat în primă instanță la opt ani de închisoare pentru fapte de corupție) săptămâna trecută, joi seara, care a anunțat existența unui protocol secret SRI – Parchetul General.
Informația – pretextul necesar demiterii procurorului general, Augustin Lazăr – a fost preluată de ministrul Justiției, Tudorel Toader, care a anunțat sâmbătă dimineața, pe pagina sa de Facebook, evaluarea activității manageriale a procurorului general, întrucât cel din urmă i-ar fi prezentat informații false privind protocoalele încheiate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și SRI.
Săptămâna trecută, atât Ministerul Public, cât și SRI, au explicat că Acordul nu mai era în vigoare și a fost încheiat după ce Curtea Constituțională a interzis ca serviciile secrete să mai realizeze activități de supraveghere tehnică în dosarele penale, vizând strict acțiuni împotriva siguranței naționale.
Ministrul Justiției susține că nu i s-a spus de existența protocolului semnat în decembrie 2016. A reacționat după postarea lui Darius Vâlcov
În urmă cu câteva săptămâni afirmam faptul că vine vremea când fiecare trebuie evaluat.
În urmă cu câteva luni apreciam disponibilitatea procurorului general al PÎCCJ pentru desecretizarea Protocolului din 2009.
Zilele acestea aflăm că în realitate a fost „desecretizat” un protocol „abrogat” încă din 2016. Aceasta deoarece, potrivit art. 27 al Protocolului din decembrie 2016, „La data intrării în vigoare a prezentului Protocol se abrogă Protocolul de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale nr…..din 04.02.2009”.
Folosirea sintagmei „se abrogă”, arată și faptul că semnatarii respectivelor Protocoale au înțeles să le confere acestora valențe normative.
Rezultatele evaluării, însoțite de eventuale propuneri, vor fi făcute publice în termen de cel mult 30 de zile! a scris pe Facebook ministrul Tudorel Toader.
Reacția Procurorului general: Ba știa! Corespondența Procuror general – ministru pe tema protocoalelor
„Fac publică corespondenţa purtată cu ministerul Justiţiei şi CSM, adevărul nu trebuie să supere pe nimeni, este unul singur. Din această corespondenţă rezultă cu claritate faptul că Ministerul Public a acţionat în permanenţă astfel: în mod transparent, prin informarea CSM şi a ministrului Justiţiei, în legătură cu toate demersurile iniţiate cu referire la protocoale”, a declarat luni Augustin Lazăr.
Cronologia prezentată de procurorul general:
13 martie 2018 – Parchetul General face primul pas, în cadrul CSM, pentru desecretizarea protocoalelor încheiate cu SRI
19 martie – Ministrul Justiției solicită Ministerului Public lista protocoalelor, data și numele semnatărilor, precum și declanșarea desecretizării lor (procedură deja începută, la inițiativa procurorului general).
20 martie – Ministerului Public trimite la MJ cele două protocoale secrete, unul din 2009 și celălalt, din 2016. De asemenea, a fost trimisă lista acestor documente, cu numărul de pagini ale fiecăruia și cu detalii despre stadiul lor – anulate, în curs de desecretizare etc. Se preciza și că Acordul din 2009 a devenit caduc odată cu decizia CCR, iar cel din 2016 fusese denunțat în ianuarie 2017, la inițiativa SRI și nu a fost folosit niciodată. Primul nu conținea, dintr-o greșeală, ultima pagină, cea cu semnăturile. Reamintim că în 2016 au fost semnate două protocoale cu SRI, doar unul fiind secret, celălalt fiind public și afișat pe site-ul SRI. Ministrul Toader se referă la protocolul secret, cel dezvăluit de Darius Vâlcov.
21 martie – Sunt trimise corect și ulimele două file, transmise inițial, dintr-o eroare, la CSM.
3 aprilie – Ministerul Public îi transmite ministrului Justiției lista cu toate actele privind colaborarea cu toate instituțiile statului. Printre ele figurează, din nou, și Protocolul secretizat din 2016, despre care Tudorel Toader susține că a aflat abia de la postarea pe Facebook a lui Darius Vâlcov.
aprilie – Îi sunt trimise ministrului Toader cele două protocoale încheiate cu Ministerul de Interne
9 mai – Ministerul Justiției trimite la CSM o adresă în care precizează: „Vă comunicăm că Ministerul Justiției, în calitate de organ al adminsitrației publice centrale, nu are atribuția legală de a analiza și de emite un punct de vedere referitor la conținutul și efectele unui protocol încheiat între alte instituții publice”.
Comentariul făcut luni de procurorul general: „A fost absolut surprinzător când am văzut că sâmbătă era deja un alt punct de vedere, adaptat noii situații ivite”.
Declarațiile lui Augustin Lazăr
- Manipularea opiniei publice este folosită frecvent ca instrument pentru destabilizarea activității procurorilor. Ministerul Public are misiunea de a asiugura aflarea adevărului. Principiul aflării adevărului face parte din cultura profesională a procurorilor. Consider o chestiune de onoare și o datorie profesională să clarific suspiciunile și interpretările false apărute abundent în spațiul public. Voi face publică corespondența cu ministrul Justiției și CSM.
- Toate protocoalele încheiate cu SRI au fost denunțade de părți, fiind lipsite de efecte. Au fost încheiate în cadru legal, apoi denunțate prompt și lipsite de efect in contextul suspiciunilor apărute în spațiul public. Se poate lucra și fără protocoale. probabil greșeala a fost că ele erau secretizate, dar fiind vorba de securitatea națională, ar trebui să aibă caracter de secret de stat, nu să fie plimbat pe toate site-urile și pe la toate televiziunile. Se fac niște show-uri care nu fac bine nimănui.
- Unii, la TV, fără să fie juriști, au ”această disponibilitate de a face scenete pe seama Ministerului Public”.
Întrebat de jurnaliști, după declarațiile lui Augustrin Lazăr, dacă știa de protocol încă din luna martie, ministrul Tudorel Toader a refuzat să răspundă.
Miza numirilor la Parchete
Numirile la Parchetul general și la DNA au făcut mereu obiectul unor strânse negocieri politice.
Ultima de acest fel s-a purta între fostul președinte Traian Băsescu și fostul premier Victor Ponta.
Ca noutate de atunci, Curtea Constituțională a decis că șefii parchetelor pot fi demiși fără aprobarea președintelui. Nu pot, fi, însă numiți fără aprobarea acestuia.
Aprobare de care coaliția PSD-ALDE va avea nevoie pentru a-și numi preferatul în fruntea DNA, după ce ministrul Tudorel Toader i-a respins pe toți ceilalți 4 candidați care se prezentaseră în primă instanță la consursul din luna iulie.
De această dată, între cei 6 noi candidați se află și câțiva care susțin noua filosofie judiciară a Coaliției PSD-ALDE.
La acestea se adaugă și plângerile penale – peste 700 – depuse împotriva jandarmeriei după mitingul din 10 august, precum și anunțul Parchetului General că a preluat ancheta pentru stabilirea responsabilităților.
Precum și plângerea împotriva premierului Viorica Dăncilă, nu atât pentru trădare de țară, cât pentru uzurparea de funcții publice, după decizia de-a muta ambasada din Israel, în pofida pozitiei statelor UE și în condițiile în care titularul politicii externe a României este președințele țării.
Urmărește-ne pe Google News
