Europa

Interviu / Tribalizarea în epoca deglobalizării. Primul pas spre următorul război

Textul de mai jos e un fragment din interviul cu Koert Debeuf, senior associate researcher la Institutul de Studii Europene de la Universitatea Liberă din… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De la spectacolul legilor bugetelor, la tristețea din execuțiile bugetare

Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare, chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Cronicile

Ultima redută: Sângerosul război dintre ministrul Justiției și procurori se apropie de apogeu. Mizele

de Razvan Diaconu , 27.8.2018

Procurorul general Augustin Lazăr a prezentat luni corespondența purtată cu Ministerul Justiției pe tema protocoalelor secrete încheiate cu SRI, pentru a demonstra că lansarea în spațiul public de către Dariu Vâlcov e doar un pretext, iar acuzațiile lansate în ultimul timp sunt doar un exercițiu de ”manipulare a opiniei publice”.

Demersul lui Augustin Lazăr apare după ce ministrul Tudorel Toader a anunțat sâmbătă dimineață, pe facebook, la doar o zi după depunerea candidaturilor pentru șefia DNA, că a demarat procesul de evaluare a activității Procurorului general, după modelul aplicat conducerii DNA.

În ceea ce privește Parchetul General, există o miză suplimentară și imediată în favoarea înlocuirii șefului instituției:

doi dintre miniștrii cei mai apropiați de Liviu Dragnea – premierul Viorica Dăncilă și ministrul de Interne, Carmen Dan ar putea avea probleme în dosarele instrumentate la Parchetul General și aflate în stadiu cercetării in rem (fără nominalizarea suspecților):

  • În sesizarea lui Ludovic Orban legată de transferul Ambasadei României la Ierusalim, Viorica Dăncilă este acuzată de uzurparea funcției, prezentarea cu rea credință de informații președintelui României, înaltă trădare și divulgarea de informații secrete de stat.
  • Carmen Dan ar putea fi acuzată în dosarul privind abuzurile jandarmilor la Protestul Diasporei.

Cele două nu sunt parlamentari, așa încât o eventuală cerere de declanșare a urmăririi penale pe numele lor nu va putea fi împiedicată în legislativ. Conform legii, șeful statului este cel care ridică imunitatea miniștrilor.

Pe baza ”evaluării”, Tudorel Toader poate demite procurorul general, în condițiile în care CCR a explicat în cazul fostei șefe a DNA că procurorii sunt subordonați ministrului Justiției, adică politicului.

Aceasta înseamnă că președintele nu poate refuza solicitarea ministrului Justiției de revocare a unui șef de Parchet.

”Scânteia” care a aprins conflictul

Declarațiile făcute luni au apărut în contextul scandalului amorsat de Darius Vâlcov (consilier al premierului, condamnat în primă instanță la opt ani de închisoare pentru fapte de corupție) săptămâna trecută, joi seara, care a anunțat existența unui protocol secret SRI – Parchetul General.

Informația – pretextul necesar demiterii procurorului general, Augustin Lazăr – a fost preluată de ministrul Justiției, Tudorel Toader, care a anunțat sâmbătă dimineața, pe pagina sa de Facebook, evaluarea activității manageriale a procurorului general, întrucât cel din urmă i-ar fi prezentat informații false privind protocoalele încheiate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și SRI.

Săptămâna trecută, atât Ministerul Public, cât și SRI, au explicat că Acordul nu mai era în vigoare și a fost încheiat după ce Curtea Constituțională a interzis ca serviciile secrete să mai realizeze activități de supraveghere tehnică în dosarele penale, vizând strict acțiuni împotriva siguranței naționale.

Ministrul Justiției susține că nu i s-a spus de existența protocolului semnat în decembrie 2016. A reacționat după postarea lui Darius Vâlcov

În urmă cu câteva săptămâni afirmam faptul că vine vremea când fiecare trebuie evaluat.

În urmă cu câteva luni apreciam disponibilitatea procurorului general al PÎCCJ pentru desecretizarea Protocolului din 2009.

Zilele acestea aflăm că în realitate a fost “desecretizat” un protocol “abrogat” încă din 2016. Aceasta deoarece, potrivit art. 27 al Protocolului din decembrie 2016, “La data intrării în vigoare a prezentului Protocol se abrogă Protocolul de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale nr…..din 04.02.2009”. 

Folosirea sintagmei “se abrogă”, arată și faptul că semnatarii respectivelor Protocoale au înțeles să le confere acestora valențe normative.

Rezultatele evaluării, însoțite de eventuale propuneri, vor fi făcute publice în termen de cel mult 30 de zile! a scris pe Facebook ministrul Tudorel Toader.

Reacția Procurorului general: Ba știa! Corespondența Procuror general – ministru pe tema protocoalelor

“Fac publică corespondenţa purtată cu ministerul Justiţiei şi CSM, adevărul nu trebuie să supere pe nimeni, este unul singur. Din această corespondenţă rezultă cu claritate faptul că Ministerul Public a acţionat în permanenţă astfel: în mod transparent, prin informarea CSM şi a ministrului Justiţiei, în legătură cu toate demersurile iniţiate cu referire la protocoale”, a declarat luni Augustin Lazăr.

Cronologia prezentată de procurorul general:

13 martie 2018 – Parchetul General face primul pas, în cadrul CSM, pentru desecretizarea protocoalelor încheiate cu SRI

19 martie – Ministrul Justiției solicită Ministerului Public lista protocoalelor, data și numele semnatărilor, precum și declanșarea desecretizării lor (procedură deja începută, la inițiativa procurorului general).

20 martie – Ministerului Public trimite la MJ cele două protocoale secrete, unul din 2009 și celălalt, din 2016. De asemenea, a fost trimisă lista acestor documente, cu numărul de pagini ale fiecăruia și cu detalii despre stadiul lor – anulate, în curs de desecretizare etc. Se preciza și că Acordul din 2009 a devenit caduc odată cu decizia CCR, iar cel din 2016 fusese denunțat în ianuarie 2017, la inițiativa SRI și nu a fost folosit niciodată. Primul nu conținea, dintr-o greșeală, ultima pagină, cea cu semnăturile. Reamintim că în 2016 au fost semnate două protocoale cu SRI, doar unul fiind secret, celălalt fiind public și afișat pe site-ul SRI. Ministrul Toader se referă la protocolul secret, cel dezvăluit de Darius Vâlcov.

21 martie – Sunt trimise corect și ulimele două file, transmise inițial, dintr-o eroare, la CSM.

3 aprilie – Ministerul Public îi transmite ministrului Justiției lista cu toate actele privind colaborarea cu toate instituțiile statului. Printre ele figurează, din nou, și Protocolul secretizat din 2016, despre care Tudorel Toader susține că a aflat abia de la postarea pe Facebook a lui Darius Vâlcov.

aprilie – Îi sunt trimise ministrului Toader cele două protocoale încheiate cu Ministerul de Interne

9 mai – Ministerul Justiției trimite la CSM o adresă în care precizează: “Vă comunicăm că Ministerul Justiției, în calitate de organ al adminsitrației publice centrale, nu are atribuția legală de a analiza și de emite un punct de vedere referitor la conținutul și efectele unui protocol încheiat între alte instituții publice”.

Comentariul făcut luni de procurorul general: “A fost absolut surprinzător când am văzut că sâmbătă era deja un alt punct de vedere, adaptat noii situații ivite”.

Declarațiile lui Augustin Lazăr

  • Manipularea opiniei publice este folosită frecvent ca instrument pentru destabilizarea activității procurorilor. Ministerul Public are misiunea de a asiugura aflarea adevărului. Principiul aflării adevărului face parte din cultura profesională a procurorilor. Consider o chestiune de onoare și o datorie profesională să clarific suspiciunile și interpretările false apărute abundent în spațiul public. Voi face publică corespondența cu ministrul Justiției și CSM.
  • Toate protocoalele încheiate cu SRI au fost denunțade de părți, fiind lipsite de efecte. Au fost încheiate în cadru legal, apoi denunțate prompt și lipsite de efect in contextul suspiciunilor apărute în spațiul public. Se poate lucra și fără protocoale. probabil greșeala a fost că ele erau secretizate, dar fiind vorba de securitatea națională, ar trebui să aibă caracter de secret de stat, nu să fie plimbat pe toate site-urile și pe la toate televiziunile. Se fac niște show-uri care nu fac bine nimănui.
  • Unii, la TV, fără să fie juriști, au ”această disponibilitate de a face scenete pe seama Ministerului Public”.

Întrebat de jurnaliști, după declarațiile lui Augustrin Lazăr, dacă știa de protocol încă din luna martie, ministrul Tudorel Toader a refuzat să răspundă.

Miza numirilor la Parchete

Numirile la Parchetul general și la DNA au făcut mereu obiectul unor strânse negocieri politice.

Ultima de acest fel s-a purta între fostul președinte Traian Băsescu și fostul premier Victor Ponta.

Ca noutate de atunci, Curtea Constituțională a decis că șefii parchetelor pot fi demiși fără aprobarea președintelui. Nu pot, fi, însă numiți fără aprobarea acestuia.

Aprobare de care coaliția PSD-ALDE va avea nevoie pentru a-și numi preferatul în fruntea DNA, după ce ministrul Tudorel Toader i-a respins pe toți ceilalți 4 candidați care se prezentaseră în primă instanță la consursul din luna iulie.

De această dată, între cei 6 noi candidați se află și câțiva care susțin noua filosofie judiciară a Coaliției PSD-ALDE.

La acestea se adaugă și plângerile penale – peste 700 – depuse împotriva jandarmeriei după mitingul din 10 august, precum și anunțul Parchetului General că a preluat ancheta pentru stabilirea responsabilităților.

Precum și plângerea împotriva premierului Viorica Dăncilă, nu atât pentru trădare de țară, cât pentru uzurparea de funcții publice, după decizia de-a muta ambasada din Israel, în pofida pozitiei statelor UE și în condițiile în care titularul politicii externe a României este președințele țării.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.8.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Educației ia la verificat toate școlile postliceale sanitare din țară

Vladimir Ionescu

Toate şcolile postliceale sanitare din ţară vor face obiectul unor ample verificări, a anunţat vineri ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Inspecţiile vin după ce ministerul ar fi… Mai mult

Stiri

Sute de magistrați au protestat vineri în maimulte județe împotriva noilor Ordonanțe din Justiție. Protestele vor continua și în zilele următoare

Vladimir Ionescu

Peste 200 de magistraţi au protestat, vineri, pe scările Palatului de Justiție din Capitală, nemulţumiţi de ordonanţa de urgenţă a Guvernului care modifică legile Justiţiei. Protestul… Mai mult

Stiri

Reacții politice la protestul magistraților / Călin Popescu Tăriceanu îi critică dur, Kelemen Hunor dezaprobă OUG pentru Justiție. Președintele cere UDMR să apere democrația

Vladimir Ionescu

Pe măsură ce protestele magistraților nemulțumiți de OUG 7 se extind, apar și reacțiile politice. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat vineri că magistrații care… Mai mult

Stiri

Secția pentru magistrați a obținut de la DNA copia Dosarului Tel Drum

Vladimir Ionescu

O copie a dosarului mare Tel Drum, cel în care este urmărit penal și Liviu Dragnea, a ajuns deja la Secția specială pentru investigarea magistraților,… Mai mult

Stiri

ANRE are probleme să respecte plafonarea prețurilor la electricitate decisă de Guvern

Adrian N Ionescu

Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) este pe cale să aprobe prețuri reglementate la energie electrică, valabile de la 1 martie, în cel mai bun… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenţei a avizat achiziţia de către ENGIE România acţiunilor Wirom deţinute de Gazprom

Adrian N Ionescu

ENGIE România devine acţionarul unic al distribuitorului de gaze naturale Wirom, după ce Consiliul concurenţei a avizat achiziţia pachetului de acţiuni de 48,85% deținute de… Mai mult

Stiri

Grupul Telekom, la care statul deține 45,9% din acțiuni, ar putea să nu participe la licitațiile 5G. Guvernul speră să obțină 2,1 miliarde de lei pentru acest licențe

Alexandra Pele

Grupul Telekom România, la care statul este acționar minoritar controlând un pachet de 45,9%, ar putea alege să nu participe la licitația 5G din acest… Mai mult