Miniştrii de Externe ai celor 27 de state membre au adoptat luni un nou cadru de sancţiuni ce va permite Uniunii să sancționeze autorii unor ”încălcări grave ale drepturilor omului” în întreaga lume. ”Planul de acţiune al UE în favoarea drepturilor omului şi democraţiei” trebuie aprobat cu unanimitatea statelor membre, scrie Reuters, preluată de News.ro.
Reglementarea poate fi folosită în cazuri de tortură, sclavie sau violenţe sexuale sistematice. Este vorba despre ”încălcări grave”, iar această apreciere este lăsată la latitudinea statelor membre UE.
Cei care se fac vinovaţi de asemenea fapte vor putea fi urmăriți și sancţionaţi prin interdicţii de intrare pe teritoriul UE şi blocarea activelor în Europa.
În prezent, UE are regimuri de sancţiuni în funcţie de ţări – precum cele care vizează Belarusul sau Rusia -, dar şi trei regimuri specifice în vederea sancţionării folosirii armamentului chimic, atacurilor cibernetice şi terorismului.
Opt colaboratori apropiaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin – acuzaţi de UE de implicare în otrăvirea în Rusia a opozantului rus Aleksei Navalnîi – au fost sancţionaţi în cadrul regimului armamentului chimic. Numele lor au fost înscrise pe o listă, pe care se află de asemenea nume ale unor sirieni, consideraţi vinovaţi de fapte de acelaşi tip.
Însă statele membre UE au limitat ambiţiile iniţiale ale Comisiei Europene (CE) şi şefului diplomaţiei europene Josep Borrell. O renunţare la regula unanimităţii – susţinută de preşedinta CE Ursula von der Leyen, în vederea unei facilitări şi accelerări a luării deciziei – a fost respinsă.
Noul regim ”nu este o copie a Legii Magniţki (Magnitsky Act, adoptat în 2012 în Statele Unite în lupta împotriva impunităţii la nivel internaţional)”, iar ideea de a-i da numele opozantuluirus Aleksei Navalnîi, avansată de către Josep Borrell în Parlamentul Euroepan (PE), a fost respinsă.
”Sperăm ca acest nou regim să fie extins în viitor la fapte de corupţie”, la fel ca ”Global Magnitsky Act”, a declarat ministrul lituanian de Externe Linas Linkevicius.
Ministrul luxemburghez de Externe Jean Asselborn aprecia înainte de reuniune că adoptarea unui nou regim de sacţiuni poate fi considerată un ”avertisment” vizând Turcia.
Noul cadrul de sancţiuni UE este valabil pe o perioadă de trei ani şi poate fi prelungit.
